Author Archive

Posted on September 16, 2011 - by Nicoleta Leahu

VREI SA SCHIMBI CEVA IN VIATA TA ?

In momentul in care vrei sa faci o schimbare cel mai important lucru este sa iti controlezi gandurile. Cum poti face asta? Pur si simplu gandindu-te la ce vrei sa schimbi si sa iti repeti in minte ce iti doresti. De exemplu daca spui „nu sunt iubit” poti schimba asta, pentru ca binentele ceea ce iti doresti este sa fii iubit. Si repeti asta in minte, pana dorinta ta prinde contur.

La fel poti sa faci cu fiecare lucru pe care il doresti in viata ta. In acest fel scapi de convingerile negative care sunt inlocuite cu altele noi, adica cu ce iti doresti nu cu ce nu doresti.

Afirmatiile sunt lucruri pe care le gandim sau pe care le rostim. Daca ea este pozitiva, aduce rezultate pozitive, daca este negativa aduce rezultate negative.

Pentru a elimina o situatie din viata noastra, ce avem de facut este sa alegem anumite cuvinte constient si in acest fel cream o noua situatie. Cuvintele si gandurile noastre creeaza experientele vietii pe care le atragem catre noi. De regula ele sunt tipare mentale sau scheme mentale pe care ni le-am format in copilarie. Nu vom renunta la o schema mentala decat daca ne dam seama.

De ce se intampla asta? Pentru ca atunci cand ne-am format aceste scheme mentale, nu ne-a invatat nimeni cum sa gandim si ce este corect. Nu ne-a spus nimeni ca trebuie sa fii in acord cu tine insuti, sa te cunosti pe tine si sa stii care iti sunt punctele slabe si cele bune. Ca oamenii, viata si situatiile sunt schimbatoare si ca ce este azi un adevar, maine se schimba. Ca daca pentru cineva viata a fost intr-un fel, nu este neaparat sa fie si pentru tine la fel.

Mai mult, nimeni nu ne-a spus ca gandurile ne modeleaza viata si ca in functie de felul in care gandim, atragem experiente pe masura.

Rostirea unei afirmatii nu este completa decat daca gandurile care urmeaza dupa afirmatie este si el pozitiv.

O afirmatie prinde contur doar daca rostirea ei este insotita si de gaduri pozitive legare de rezultatele pe care le doresti. Este important ca ele sa fie rostite la timpul prezent. De exemplu daca iti doresti sa FII BOGAT, repeti asta si iti si imaginezi cum te simti bogat fiind. In acest fel cureti practic drumul catre dorinta ta sau altfel spus iti luminezi calea.

Fiecare gand pozitiv aduce ceva bun in viata ta, iar fiecare gand negativ anuleaza unul pozitiv.

Imi vine acum in minte o afirmatie pe care o aud frecvent si anume „viata este grea”. Nici nu este de mirare ce experiente va atrage o astfel de persoana in viata ei. Un astfel de gand te face sa te simti groaznic, iar daca te simti groaznic, nimic bun nu ti se poate intampla.

Constientizeaza importanta modului de a gandi. Cu cat vei vorbi mai mult de probleme, cu atat ele vor fi mai evidente in viata ta. Asuma-ti responsabilitatea vietii tale, evitand sa invinovatesti pe cineva pentru ele deoarece asta este pierdere de timp.

Singura constiinta care exista este a ta. Gandurile tale sunt cele care te ghideaza orienteaza si care atrag spre tine experiente specifice, deoarece responsabila este vibratia pe care o emiti.

Cu ajutorul exercitiilor de autosugestie iti poti schimba ai adopta credintele de care ai nevoie pentru viata ta….

Schimba-te pe tine…..schimba-ti viata

Cu drag

Nicoleta Leahu

Posted on March 9, 2011 - by Nicoleta Leahu

Care este rolul suferintei in viata noastra?

Despartirile sunt dureroase si sentimentele pe care le simtim fata de partenerul pierdut sunt diverse, de la iubire trecem de partea celalata a urii.

Credem ca daca uram partenerul de care ne-am despartit asa scapam si de iubire. Cand de fapt putem trai cu iubirea in suflet chiar daca el nu mai este langa noi.

Cum sa fac sa nu sufar?

Asta este intrebarea frecventa pe care si-o pun cei aflati in pragul despartirii. Ar face orice doar sa nu treaca prin acea perioada de singuratate si lupta interioara.

Despartirea activeaza sentimentul de supravietuire, iar suferinta este asemeni unui pericol. Ceva din noi dispare, ceva din noi pleaca. Este momentul in care ramanem cu noi si cu ceea ce suntem.

Cat crezi ca vei putea fugi?

Stii unde vrei sa ajungi?

Stii cine esti?

 

Majoritatea dintre noi am trecut prin despartiri si daca ne uitam inapoi care este imaginea pe care o avem despre suferinta?

Eu daca ma uit inapoi imi dau seama ca pentru mine a fost benefica suferinta. Fara ea nu eram unde sunt acum, fara ea nu imi dadeam seama cine sunt si ce doresc de la viata.

Suferinta face parte din viata noastra, iar a evita sa suferi echivaleaza cu „a arunca apa din covata cu copil cu tot”. Este ca si cum ti-ai interzice placerea de a simti ca traiesti.

Mi-a luat timp sa inteleg ca a nega si evita suferinta este daca nu imposibil, cel putin dificil. Si stiti de ce? Pentru ca viata este compusa din bucurii si tristeti, din placeri si dureri. Ele pur si simplu nu pot exista una fara celalata, asa cum nu exista noapte fara zi.

Mai mult, am inteles ca atunci cand evitam suferinta este ca si cum ne-am plange ca suntem oameni. Am invatat ca fericirea nu este permanenta si ca tot ce trebuie sa fac este sa ma bucur ca am avut ocazia sa traiesc si momente de implinire.

A incerca sa eviti suferinta este ca si cum ne-am baga capul in nisip. Ea face parte din viata noastra si atunci cand incercam sa o anulam nu facem decat sa declaram un razboi pe care cu siguranta nu il putem castiga.

Ce putem face? Sa profitam de ea, astfel daca iti vine sa fii trist, lasa-te in voia acestui sentiment. Iti vine sa urli, du-te intr-un loc retras si fa-o. Iti vine sa plangi, fa-o pana simti ca nu mai ai lacrimi.

Suferinta trebuie acceptata si nu respinsa!!!

 

Daca pierdem pe cineva este dureros, insa daca stim sa transformam acest fenomen, putem ajunge sa ne mandrim cu el, deoarece face parte din viata noastra, din povestea noastra de viata. Ne-am putea gandi ca am daruit si am primit dragoste si asta este tot ceea ce conteaza.

A evita suferinta este doar o suferinta in plus!!!

 

Cum putem trece peste suferinta?

 

Doar trecand prin ea o putem depasi, doar trecand prin travaliul inerent ei. Travaliul doliului de cele mai mult ori nu este acceptat pentru ca asta inseamna sa recunoastem si sa acceptam ca cel care a plecat a disparut pentru totdeauna.

Ne cicatrizam rani, in loc sa ne cufundam in regrete, in loc sa traim suferinta care face parte din viata noastra. Este a noastra, ne ofera sentimentul ca avem ceva al nostru. De cate ori ai simtit ca ceva iti apartine in totalitate?

In loc sa iti negi suferinta, sa iti pui limite si sa iti blochezi trairile, accept-o. Ai putea sa iti spui ceva de genul „ ma iubesc si ma consolez, dar caut motive sa fiu fericit si sa iubesc, o sa investec tot ceea ce am de oferit in altcineva”.

A accepta o despartire inseamna  a te abandona unei dureri limitate pe cand a dori sa traiesti in suferinta are urmatorul rationament.  

„Daca sunt nefericit atunci voi fi ajutat si iubit mai mult asemeni unui copil”

Unii dintre noi cred ca a suferi le aduce merite, iar asta este doar o atitudine masochista. Ii si auzi spunand ceva de genul „daca ai sti cat am suferit”. In felul acesta ei cred ca daca sufera platesc un pret si asa obtin ce doresc.

Ce ar trebui sa intelegem? Ca uneori putem obtine ce ne dorim fara dureri, suferinta, plansete si pana la urma sa nu uitam ca suferinta este optionala, tine de alegerea noastra.

 

Doar traind suferinta putem sa o atenuam. Trairea ei ne ofera posibilitatea de a intelege mai bine viata. Ne ofera posibilitatea de a intra in contact cu noi insine, cu nevoile noastre ascune sau negate, cu senimentele negate si frustrarile acumulate

Vrei sa scapi de suferinta? Imposibil de luptat cu ea, de ce? Pentru ca este o lupta din care nu ai cum sa iesi invingator. Cu cat vei incerca sa scapi mai repede de ea cu atat va fi mai puternica.

Accept-o, fa-i loc in viata ta, invata sa traiesti cu ea. Face parte din tine. Poti considera ca este pentru prima data in viata ta cand ai ceva al tau.

De ce nu accepti suferinta? Ce se intampla daca treci prin cea? Ce se intampla daca o lasi sa faca parte din tine? Te temi ca vei muri? Poate fi asta o explicatie. Crezi ca fara celalat esti pierdut.

Iti imaginezi ca vei muri. Opreste-te pentru o clipa si intreaba-te, este frica mea logica? In loc sa te opresti asupra ei, cauta sa o invingi. Mergi mai departe, experimenteaz-o, invat-o, lupta cu ea si cu lucrurile noi ce ti le aduce in cale.

Suntem niste luptatori. Stim sa luptam pentru o relatie, stim sa luptam pentru o slujba mai buna. Stim sa facem orice altceva pentru altcineva. A lupta cu suferinta inseamna sa lupti cu tine si pentru tine. Sunt momentele in care ne intoarcem la noi, in care simtim ca traim cu adevarat.

Chiar daca afara este innourat, soarele este undeva dupa nori…

Cu drag

Nicoleta Leahu

Posted on February 9, 2011 - by Nicoleta Leahu

Cum sa ramaneti prieteni dupa o relatie esuata?

De ce sa ocolesti locurile in care mergeati impreuna?

De de sa renunti la prietenii comuni?

De ce sa-i ocolesti privirea cand il vezi pe strada?

Atunci cand o relatie se termina, suferinta este inevitabila, imposibil de alungat. Ea trebuie traita pentru ca face parte din viata noastra.

Chiar daca relatia ta s-a terminat, pentru ca tocmai ti-ai dat seama ca ea nu este asa reusita poti face in asa fel incat despartirea dintre voi sa nu aduca ranchiuna in viata voastra.

Ati fost impreuna, v-ati iubit si ati petrecut momente frumoase impreuna, momente de care va puteti bucura tot restul vietii, de ce asa le acoperi si sa le stergi?

Candva peste ani la ce te vei gandi daca vrei sa iti acoperi trecutul?

Ce le vei povesti copiilor si nepotilor tai?

Cum le vei vorbi despre experientele tale?

Daca simti ca relatia in care esti nu te mai satisface si nu iti mai ofera ceea ce ai nevoie in ciuda eforturilor tale, ce ai de facut este sa te opresti si sa te intrebi „este relatia pe care eu mi-o doresc?”, sau „relatia aceasta ma face fericit?”.

Cineva imi spunea „pai tu cu studiile tale, stii tot timpul ce ai de facut”. Nu este deloc asa, chiar daca am studii pot gresi, chiar daca stiu foarte multe ma pot insela. Si mi s-a intamplat slava domunului sa ma insel de foarte multe ori. Insa am inteles motivele pentru care faceam asta.

Mi-am dat seama ca ceea ce eu gandeam si credeam era doar in mintea mea. Era idealul de relatie creat si sustinut de mintea mea. Realitatea in care traiam era cu totul alta. Prezentul imi oferea suficiente date despre realitatea in care traiam, doar ce au ma incapatanam sa le vad.

Am coborat cu picioarele pe pamant sa zic asa si am pus totul pe hartie. Am inceput sa ma intreb…

 

Ce imi ofera relatia in care sunt?

Sunt fericita?

Este relatia asta ceea ce imi doresc?

Pot sa functionez asa?

Imi doresc mai mult?

Am nevoi nesatisfacute?

 

Dupa aceasta analiza am realizat ca ceea ce imi doream era cu totul altceva. Am decis ca este momentul sa actionez in directia nevoilor mele.

Ce ai de facut atunci cand simti ca vrei sa pleci dintr-o relatie?

Cauta cel mai bun moment pentru o discutie deschisa

De regula atunci cand un barbat simte ca vrei sa vorbesti despre lucruri serioase sau doar ii pomenesti „vreau sa discut ceva cu tine” i se aciveaza scutul de protectie. In mintea lui se declanseaza mecanismul „fugi”. Va cauta tot felul de motive sa se sustraga si va gasi mereu o scuza pentru care discutia nu poate avea loc.

Cum sa alegi cel mai potivit moment? Pai conteaza ce se intampla maine de exemplu. Daca partnerul tau are maine un interviu pentru un nou job sau organizeaza o petrecere pentru ca este ziua lui indicat ar fi sa amani discutia pentru o alta zi.

Eu de exemplu, am simtit ca am nevoie de o discutie de acest gen chiar de sarbatori. Am preferat sa prelungesc asteptarea pentru a nu crea o atmosfera neplacuta in timpul sarbatorilor.

Chiar daca ii porti pica partenerului sau simti ca pur si simplu nu iti mai pasa, tine cont de faptul ca aveti un trecut impreuna si ca la un moment dat iti va parea rau ca l-ai ranit.

A iesi dintr-o relatie nepotrivita in mod placut totusi inseamna sa dam dovada de maturitate si pragmatism. In acest fel reusim sa evitam un scandal monstru si putem iesi din relatie fara sa ne incarcam cu sentimente de vinovatie.

Evita reprosurile cearta

Ai decis ca vrei sa pleci din relatie si atunci ce sens mai are sa te certi? Crezi ca faptul ca te certi te ajuta in vreun fel sa iti rezolvi problemele? Nici intrun caz, certa nu va face decat sa iti prelungeasca durerea.

Discutia se poate aprinde si uneori tonul ridicat este inevitabil. Insa explica-i partenerului tau ca decizia ta in ceea ce priveste relatia voastra este categorica si nu cauti motive sa te certi cu el.

Vorbeste despre tine, si fa-l sa inteleaga ca nu conteaza cine are dreptate sau nu. Asa ca evita reprosurile pentru a-l face si pe el sa se apere cu acuzatii la adresa ta.

Fa-l sa inteleaga explicandu-i calm care sunt motivele pentru care tu consideri ca este mai bine sa va despartiti. Daca simti ca este cazul ofera-i argumente prin care sa iti sustii ideile.

Opteaza pentru prietenie

 

Cati dintre noi ramanem amici cu fostii sau fostele? De cate ori nu ni se intampla sa intoarcem capul pe strada cand ii zarim? Are sens? Fostul sau fosta au facut parte din viata noastra, am impartit momente fericire si mai putin fericite si atunci nu ti se pare penibil sa faci asta?

Inainte de a-ti propune sa te certi cu el pe vesnicie, gandeste-te ca aveti prieteni comuni, ca traiti poate in acelasi oras si va puteti intalni chiar si intr-o toaleta publica si cum te vei simti? Vei merge cu o punga in cap pe strada de teama ce il vei intalni si vei da cu ochii de el?

Normal este ca atunci cand o relatie se termina sa putem ramane amici cu fostii. Prieteni in sensul de cunostinte cu nu confidenti, asta pentru a evita capcanele care pot aparea in astfel de situatii. Nu exista ca va mai intalniti planificat, intamplator da. Asta inseamna ca sunteti amici, va salutati, puteti eventual schimba cateva cuvinte, insa nimic mai mult.

Centreaza-te pe tine si pe nevoile tale

 

In viata nimic nu este intampator si daca s-a intamplat ceva inseamna ca asa trebuia sa fie, asta trebuia sa se intample si gandeste-te ca sigur ai ceva de invatat din aceasta experienta.

Ai decis ca vrei sa pleci din relatie? Cu siguranta daca asta ai simtit este si cea mai buna decizie pentru tine in acel moment.

Te gandesti ca ramani singur? Asta este gandul care te copleseste? Este normal. Ce ai de facut este sa inveti sa traiesti din nou fara celalat si poti face asta daca iti aduci aminte cum era cand erai fara el.

Ce faceai?

Cum iti petreceai timpul?

Care sunt locurile in care mergeai?

Care sunt prietenii cu care te intalneai?

Care erau pasiunile tale?

Cauta sa nu inlocuiesti timpul liber ramas cu singuratatea. Gandeste-te sa folosesti tot timpul pe care il ai la dispozitie pentru tine si pentru pasiunile tale. Mergi la un curs de dans, iesi si bea o cafea tu cu tine, plimba-te cu tine, fa sport sau orice altceva iti face placere.

Cauta sa faci lucuri care iti plac. Asta te va ajuta sa te concentrezi pe altceva si sa eviti gandurile negative.

Centreaza-te pe tine, poti descoperi lucruri despre tine noi. Poti invata de exemplu sa pictezi, sa sculptezi sau sa faci fotografii…poti face foarte multe.

Aud des formule de genul „nu stiu ce sa fac, ma plictisesc” si atunci eu intreb „ce faci pentru tine, doar pentru tine, la asta te-ai gandit? Spune-mi un lucru pe care l-ai facut in viata asta si care este doar al tau?”. Nu va puteti imagina, insa oamenii cand sunt intrebati asta uneori se blocheaza.

Pur si simplu nu stiu ce sa spuna, sunt asemeni unui copil care striga „mama ma plictisesc!”. Asta este unul din motivele pentru care trebuie sa invatam copii sa se ocupe de timpul lor. La maturitate ei vor sti ce au de facut pentru a se simti bine si singuri.

Parintii le ocupa tot timpul, le fac programe, ii organizeaza si atunci el cum va sti ce are de facut atunci cand se plictiseste?

Suntem inclinati sa credem ca a sta singur este un lucru de neconceput sau neobisnuit.

Unii evita sa spuna ca stau singuri, celalti se uita dubios la ei. Nu este nimic neobisnuit, din contra, faptul ca stim sa stam singuri arata ca ne simtim bine cu noi insine…doar asta, surprinzator, nu?

Onoreaza singuratatea si bucura-te de ea

 

Tot timpul aud femei care se plang atunci cand sunt in relatii „nu am timp sa merg la sala”, nu ma timp sa ma mai aranjez sau sa fac altceva”, „trebuie sa gatesc, sa spal si sa fac curatenie”. Asta este viata lor, iar atunci cand ies din relatie nu stiu sa mai faca astfel de lucururi.

Li se par straine, parca nici nu le-au facut vreodata. Au si uitat cum este sa mergi la sala, la un concert, sa iesi cu prietenii in club sau la un film la mall.

De regula dupa o despartire avem nevoie sa umplem un gol si cel mai des cautam sa ne umplem golul ramas cu altcineva. Este asta o solutie? Pe termen scurt da, poate fi, insa pe permen lung nu este cea mai potrivita solutie. Asta ar cam trebui sa fie ultimul lucru la care ar fi bine sa ne gandim.

Cautam noi cunostinte, ne uitam in jur poate poate apare cineva care sa ne scoata din suferinta. Alteori apelam la fostii, insa pot ei sa ne ofere linistea de care avem nevoie?

Cred ca fiecare stiti ca raspunsul este nu. De ce? Pentru ca atunci cand incepi o relatie este bine sa faci lucrul acesta cu sufletul curat si deschis, pentru ca doar asa te poti bucura de ea. De ce spun asta? Pentru ca in caz contrar relatia pe care tocmai o incepi poate fi un alt chin pentru tine.

Atunci ce trebuie sa faci? Sa lasi un timp sa intelegi care sunt motivele pentru care ti s-a intamplat asta, sa iti dai seama unde ai gresit. Sa iti iei lectiile si sa mergi mai departe. Ai nevoie sa suferi, asta este foarte important deoarece suferinta este cea care ne elibereaza. Cand iti dai seama ca ai nevoie sa faci asta, vei intelege cine esti, ce doresti si cum vrei sa fie viata ta.

A incerca sa eviti suferinta este ca si cum ne-am baga capul in nisip. Ea face parte din viata noastra si atunci cand incercam sa o anulam nu facem decat sa declaram un razboi pe care cu siguranta nu il putem castiga.

Ce putem face? Sa profitam de ea, astfel daca iti vine sa fii trist, lasa-te in voia acestui sentiment. Iti vine sa urli, du-te intr-un loc retras si fa-o. Iti vine sa plangi, fa-o pana simti ca nu mai ai lacrimi. Chiar si daca facem asta inseamna ceva…facem ceva pentru noi, doar pentru noi!

Suferinta trebuie acceptata si nu respinsa!!!

Daca pierdem pe cineva este dureros, insa daca stim sa transformam acest fenomen, putem ajunge sa ne mandrim cu el, deoarece face parte din viata noastra, din povestea noatra de viata. Ne-am putea gandi ca am daruit si am primit dragoste si asta este tot ceea ce conteaza.

A evita suferinta este doar o suferinta in plus!!!

In loc sa iti negi suferinta, sa iti pui limite si sa iti blochezi trairile, accept-o. Ai putea sa iti spui ceva de genul „ ma iubesc si ma consolez, dar caut motive sa fiu fericit si sa iubesc, o sa investec tot ceea ce am de oferit in altcineva”. Cum ti se pare? Ai putea gandi asa pe viitor?

Cu drag

Nicoleta Leahu

Posted on February 4, 2011 - by Nicoleta Leahu

Exista iubire neconditionata in relatia de cuplu?

Cat dam?

Cui dam?

Ce asteptam?

In prezent se vorbeste tot mai mult de iubirea neconditionata. Sa oferi partenerului fara sa ceri nimic in schimb, sa dai fara sa te intrebi daca vei primi ceva inpoi.

Insa ce primim in viata daca nu oferim ceva in schimb?

Care sunt persoanele care ar trebui sa ne iubeasca neconditionat?

 

Inca de cand suntem copii, invatam ca pentru a primi iubirea si aprobarea parintilor trebuie sa facem ceva.

Sa fim cuminiti, sa ascultam parintii, sa invatam bine ca poate primim jucaria meritata si alte cele necesare.

Deci invatam ca doar asa primim iubire. Si atunci ce facem in relatia de cuplu?

Eu cred ca sa face o confuzie in ceea ce priveste iubirea neconditionata. Cine este capabil de iubire neconditionata?

Eu cred ca singurele persoane care ar putea sa ofere fara sa astepte nimic in schimb sunt doar Dumnezeu si parintii. Ambii sunt cei care ne-au dat viata si au facut asta pentru ca au vrut.

In relatia de cuplu lucrurile stau altfel. De fapt cred ca este locul in care ar trebui sa existe reciprocitate.

 

Cum sa iti saruti partenerul si el sa nu iti raspunda?

Cum sa vrei sa faci sex cu el, iar el sa stea?

Este posibil asa ceva? Nu ar trebui sa existe reciprocitate?

E vorba de nevoile noastre, cum eu sa imi doresc si el sa nu ofere?

 

Cred ca iubirea neconditionata presupune altceva. Ea are la baza iubirea si atunci cand exista iubire totul vine din suflet.

Nu se pune problema ca simti sau nu, pur si simplu raspunzi nevoilor partenerului fara sa iti pui probleme si sa cantaresti ce dai, cat dai, ce oferi si cand.

Cand exista iubire oamenii nu se tem ca daca azi ofera ceva, traiesc cu teama ca nu vor primi. Da, exista iubire neconditionata, cand exista iubire.

La inceputul unei relatii, oferim neconditionat. Legatura care se stabileste intre parteneri este asemeni celei dintre mama si copil.

Oferim neconditionat, in sensul ca nu ne intereseaza ce primim inapoi,  oferim pentru ca simtim si iubim. Dupa o perioada ne oprim.

Ne dam seama ca nu iubim asa cum credeam?

S-a terminat iubirea?

S-a terminat iubirea si in momentul in care se intampla asta, totul devine conditionat intre parteneri.

Dau, daca pimesc, ofera daca li se ofera. Uneori, unul dintre parteneri nu isi da seama ce se intampla, sau pentru el iubirea fata de partener nu s-a terminat.

Continua sa ofere, in speranta ca va primi ceva in schimb la un moment dat.

Asteapta si face tot ce-i sta in putere pentru a restabili echlibrul. Si vine monentul in care se trezeste si isi da seama ca nu mai primeste nimic. Debusolat cauta si se intreaba:

Am gresit cu ceva?

Sunt eu de vina?

Poate nu dau suficient?

Nu sunt suficient de bun?

 

Daca pana atunci partenerii nu aveau nevoie de comunicare pentru a primi si a da, dintr-o data regulile se schimba. Unul ofera si celalat primeste, unul oboseste si seaca de resurse si celalalt se incarca, unul astepta doar ca celalat sa dea. Ii este convenabil rolul pe care il joaca.

Homeostazia cuplului a fost afectata, regulile s-au schimbat. Unul dintre parteneri iubeste si celalat nu. Intotdeauna va exista unul pentru care iubirea se va termina.

Ce urmeaza pentru cel care inca mai poarta iubirea partenerului in suflet? Doar sacrificii si incercari de a remedia relatia, incercari de a fi asa cum au fost, regrete pentru vremurile de alta data, sperante iluzorii ca relatia lor va reveni pe linia de plutire.

Relatia de cuplu este asemeni unei barci. Daca greutatea este mai mare intr-o parte, barca se va lasa mai mult intr-o parte sau chiar se poate rasturna.

Asa e si in relatie, cand exista iubire, da intradevar dam fara conditii, insa cand iubirea se termina nu mai oferim, ci doar asteptam sa primim si sa fim iubiti.

Ce se intampla?

Nu stim ca la fel cum dam si stim sa facm asta, trebuie sa stim si sa primim. Este important ca intre a da si a primi sa existe un echilibru.

De regula in relatii exista parteneri care nu considera ca au nevoie de nimic. In acest fel ei se asigura ca nu vor fi obligati la un moment dat sa ofere ceva in schimb.

Nu procedeaza in acest fel doar in relatia de cuplu, ci si in celelalte relatii. In acest fel ei refuza tot ceea ce viata le poate oferi. Asta este sinonim cu a se inchide in fata vietii. Poti avea o relatie asa?

Altii, atunci cand sunt in relatii isi neaga complet nevoile proprii, ofera foarte mult si asteapta momentul in care va primi inapoi tot ceea ce a oferit. In acest fel ei considera ca au control asupra relatiei, iar pozitia lor este una de superioritate si nu una de egalitate cu partenerul.

In momentul in care nu primesc ce au oferit si considera ca ar merita, ajung sa fie dezamagiti. Poti avea o relatie in acest fel?

O a treia categorie este a celor care stiu sa isi ofere unul altuia si sa si primeasca tot la fel. Exista reciprocitate, exista iubire.

Partenerii se simt bine oferind si primind in acelasi timp. Exista iubire si echilibru. Si mai important cu cat isi ofera unul altuia cu atata primesc si ofera mai mult.

Aceasta este cea mai sanatoasa atitudine in relatia de cuplu. Sa oferi si sa primesti tot mai mult inapoi.

Sa oferi din suflet si atunci cand iubesti chiar totul vine din suflet. Nu te simti defavorizat, nu exista superioritate si nici control. Relatia curge fara ca cei doi sa simta efortul pe care il fac.

Cum sa stabilesti echilibrul in relatia ta?

 

De regula in relatiile sanatoase partenerii nu simt eforturile pe care le fac. Atata timp cat oferi si primesti exista echilibru, frustrarile nu fac parte din viata ta. In momentul in care unul dintre parteneri se opreste inseamna ca ceva se intampla.

Poate ca energia lui nu mai este in totalitate investita in relatia cu tine, poate iubirea lui s-a terminat. Tu ai dreptul de a afla ce se intampla.

Tine cont de faptul ca relatia ta este asemeni unui teren de tenis. Fiecare dintre parteneri trebuie sa merga pana la fileu, dupa care sa astepte ca celalat sa serveasca.

In momentul in care simti ca partenerul tau s-a retras, asteapta, opreste-te. Nu darui in speranta ca poate se intampla asta pentru ca tu nu stii sa oferi, poate ai tu ceva. Evita sa te invinovatesti.

Daca ai oferit si inainte si era bine, stia sa primeasca si sa ofere, si acum tu esti tot la fel, doar ca ceva s-a intamplat.

Cauta sa discuti cu el. Evita cursa aia nebuna de a nu te mai opri. Si stii de ce? Pentru ca daca tu vei oferi fara sa primesti ceva inapoi si faci asta prea mult timp, vei considera ca ai facut investitii si vei ramane acolo prins intr-o capcana sperand ca va veni ziua in care investitiile tale iti vor fi returnate.

In relatii este la fel ca si in afaceri, exista posibilitatea ca investitiile tale sa nu mai fie productive daca nu esti atent la piata, insa trebuie sa stii cand sa te opresti si este bine sa o faci la timp.

De ce sa stai cu teama?

De ce sa iti pui intrebari?

De ce sa te invinovatesti?

Te-ai oprit pentru o clipa, ai facut o analiza obiectiva si contabilul din tine spune ca tu esti cel care a invesitit mai mult.

Ce iti spune tie asta?

Merita sa mai investesti in relatie?

Ce sanse ai sa echilibrezi balanta?

Sperantele tale sunt realiste?

Pe ce te bazezi atunci cand speri?

 

Fericirea inseamna sa traiesti prezentul. Daca tie in prezent partenerul nu iti mai ofera ce ai nevoie, pentru ce sa mai stai acolo?

Detaseaza-te de relatie, priveste-te pentru o clipa din exterior si daca esti sincer cu tine, iti vei da seama ce ai de facut. Cauta sa te ancorezi in realitate, ea iti ofera informatii despre pasii pe care trebuie sa-i urmezi.

Trebuie doar sa fii deschis. Iti asumi responsabilitatea faptului ca vei suferi, ca iti va fi greu, insa pe termen lung vei avea de castigat.

 

Nimeni nu este perfect , fiecare facem greseli in viata. Uneori oferim celor care poate nu merita. Asta, e, intelegem ca la momentul respectiv asta am stiut si asta am facut. Poate nu este el cel care sa stie sa primeasca de la tine, poate nu este el cel care stie sa iti ofere tie,  insa cu siguranta va veni si  unul potrivit si pentru tine.

Cu drag

Nicoleta Leahu

Posted on January 27, 2011 - by Nicoleta Leahu

Cum sa te iubesti pe tine alaturi de partener?

Aud foarte multa lume in jurul meu spunand “vreau sa iubesc”, vreau sa fiu iubita”, “vreau sa ma indragostesc”. In toate afirmatiile este vorba de altcineva. Adica vrem sa iubim pe cineva, vrem ca cineva sa ne iubeasca, vrem sa ne indragostim de cineva. Cati dintre noi ne-am intrebat “cum sa ne iubim pe noi insine?

Suna ciudat sa spui “Vreau sa ma iubesc pe mine!”
Un pasaj din biblie spune cam asa “iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti”.  

De unde porneste iubirea?
Pe cine trebuie sa iubim ca sa stim ce inseamna a iubi?
De unde stim cum vrem sa fim iubiti daca nu ne iubim pe noi?

Inca de mici am fost invatati sa nu fim egoisti, sa-i iubim pe ceilalti, familie, prieteni, colegi. Mai bine spus pe toata lumea. Nimeni nu ne-a invatat ca trebuie sa ne indreptam atentia si asupra noastra. Daca ne gandim la noi inseamna ca ceilalti conteaza mai putin si acest lucru avea consecinte asupra noastra.

Ne lasam pe noi, avem grija de orice altceva decat interiorul nostru. Ceilalti sunt mai importanti decat noi. Ca urmare nevoile noastre sunt mereu neimplinite. Viata pare o suferinta, relatiile sunt de nesuportat.

Cautam mereu fericirea si atata timp cat noi ne ocupam de ceilalti ea intarizie sa apara sau trece pe langa noi, incapabili sa o vedem.
Ne lasam in voia sortii, ne simtim batuti de vant, ne simtim goi.

De ce se intampla asta?

Din cauza ca nu suntem obisnuiti sa ne centram pe noi, cu toate ca natural simtim asta, cautam tot felul de modalitati de a ne sabota.

Daca iubirea pentru ceilalti este mai importanta, atunci in mod logic inventam si cautam tot felul de scuze pentru a nu ne iubi pe noi insine. Si daca sunt momente in care stim ca ceea ce facem nu este bine, daca simtim ca interiorul nostru nu este in acord cu nevoile celorlalti ne simtim vinovati.

De cate ori nu ne auzim parintii spunand “eu contez mai putin, voua sa va fie bine”. Aceasta conceptie am preluat-o si noi, insa ea este valabila doar in relatia parinte-copil. Ne ghideaza viata, relatiile si ne instraineaza de noi, de ceea ce suntem, de ce ne dorim, de ceea ce vrem sa fim cu adevarat, de esenta fiinitei noastre.

Daca suntem invavati sa ne concentam doar pe iubirea fata de ceilalti normal
si de la sine ne consideram vinovati pentru tot ceea ce ni se intampla, consideram ca nu avem valoare si toti ceilalti din jurul nostru ne sunt superiori.

In acest fel ajungem sa nu ne mai respectam si ne consideram nedemni de dragoste.

Ca urmare a lipsei de centrare si iubire fata de propria persoana cautam tot timpul sa ne invinovatim. Niciodata nu sutem multumiti de noi, niciodata nu aratam bine si tot timpul gresim si ne invinovatim. Toti ceilalti din jurul nostru sunt mai buni decat noi. Tot ceea ce li se intampla lor rau este vina noastra. Nu am facut suficient, destul de bine motiv pentru care le preluam responsabilitatile.

Relatiile mele au mers prost din cauza ca eu nu am stiut cum sa ma iubesc pe mine. Dorintele si nevoile partenerului au fost intotdeauna mai presus de nevoile mele.

Ma concentram doar pe nevoile partenerului si uitam de mine. Pur si simplu nu existam. Faceam parte din categoria femeilor care ofereau mereu si mereu, fara sa ceara si sa primeasca. Nu stiam sa primesc.

Tot ceea ce stiam era sa dau. Nu imi declaram nevoile, motiv pentru care celuilalt ii cream impresia ca scopul meu este doar sa ingrijesc si sa ofer. Nu intelegeam ca am un interior de care trebuie sa ma ingrijesc chiar daca sunt intr-o relatie.

Chiar ma aud spunand “acum am relatie, trebuie sa ma ocup de ea”. Si cu cat ma neglijam pe mine, cu atata simteam cu relatia mea se duce. Cu cat ofeream mai mult, cu atata mai putin primeam. Si daca relatia se destrama, normal vina era a mea.

Daca partenerul meu era nemultumit in ciuda eforturilor pe care eu le faceam, binenteles consideram ca este vina mea. Eu nu sunt suficient de buna, eu nu stiu sa dau, eu nu stiu sa fiu asa cum el isi doreste, El este mai bun decat mine.

Acum a realizat ca de fapt nu era vina mea. Da am fost vinovata doar ca nu m-am iubit suficient de mult pe mine, ca nu m-am respectat pe mine asa cum il respectam pe el, ca  nu am avut grija de mine asa cum avut de el.

Nu intelegeam ca intr-o relatie exista pe langa nevoile partenerului si nevoile mele. Credeam ca a avea o relatie inseamna sa renunt la mine.

Cum sa te comporti in relatia cu partenerul?

A iubi insemna a darui. In relatia de cuplu in mod normal si natural dorintele partenerului ar trebui sa fie importante pentru noi. Satisfacem nevoie partenerului, insa nu doar pe ale lui.
Trebuie sa intelegem ca si noi avem nevoi, dorinte, pasiuni. Trebuie sa intelegem ca in relatie sunt EL, EA SI EI. Adica  nevoile mele, nevoile lui, nevoile legate de relatie.
Oferim partenerului, dupa care asteptam sa primim. Ii lasam spatiul de care are nevoie. Il lasam sa faca lucrurile pe care si le doreste si de care are nevoie, ii raspundem cerintelor, insa acelasi lucru trebuie sa fie si el capabil sa faca pentru noi. Daca de exepmplu el are o pasiune, facem tot posibilul sa il lasam sa se bucure de ea. Aceasta este nevoia lui, suntem alaturi de el, il sprijinim insa si noi la randul nostru avem dreptul sa ne bucuram de pasiunile noastre.

Asa cum in univers exista un echilibru, la fel ar trebui sa fie si in relatie. Daca nu te sprijina, daca te limiteaza, daca in prezenta lui nu poti fi tu, daca simti ca esti mereu nemultumit, daca simti ca nu primesti si doar stie sa primeasca, fara sa ofere ceva in schimb, fii convins ca stai langa persoana neporivita. Daca te iubesti pe tine, daca te respecti, stii ce ai nevoie, stii ce ai de facut…stii.

Cum invatam sa ne iubim?

Primul luru pe care ar trebui sa il facem este sa ne definim ce insemna o relatie. Ce insemna, ce presupune si cum vrem sa fie.

Sa intelegem care sunt convingerile care ne ghideaza viata. Sa stabilim clar definitia respectului fata de noi insine si sa stabilim ca vrem sa ne iubim.

Mie imi spunea terapeuta mea, “Nico, tu nu te iubesti pe tine, din cauza asta suferi”. La momentul acela nu intelegeam ce insemna asta. Am intrebat-o “cum trebuie sa fac sa ma iubesc pe mine, de unde trebuie sa incep?”.

Asa am inceput eu sa ma iubesc pe mine. Primul lucru pe care l-am facut a fost sa imi mangai corpul atunci cand fac dus. Acela a fost momentul in care mi-am manifestat pentru prima oara iubirea fata de mine. Mai apoi am constientizat ca am un interior de care trebuie sa am grija. Am o inima pe care trebuie sa o mangai.

Pentru a putea face asta trebuia sa imi las trecutul in urma. Sa imi acord intelegere pentru faptul ca am gresit in primul rand fata de mine. Sa privesc cu intelgere greselile mele si sa ma iert pentru ele. Sa inteleg ca ceea ce am facut a fost doar ceea ce am stiut in acel moment, promitandu-mi mie ca ce va fi de acum incolo este cu totul altceva. Mi-am spus “atata am stiut sa fac, ceea ce conteaza este ce fac de acum incolo”.

Nu intelegeam care sunt motivele pentru care ma simteam mereu vinovata fata de cei din jur. Am inteles si asta. De fapt nu fata de ceilalti ma simteam vinovata, ci fata de mine, pentru ca nu faceam ce simteam, ce doream, ce aveam nevoie.

Daca de exemplu simteam ca nu mai doresc o relatie, faptul ca ma gandeam sa-mi parasesc partenerul ma facea sa ma simt vinovata si eu credeam ca ma simt vinovata fata de el, imi pasa de el, de suferinta lui si nu de mine. Am inteles ca vinovatia venea din mine, era fata de mine. Fata de nevoile mele, fata de dorintele mele.

Mai apoi am invatat sa ma accept pe mine asa cum sunt, cu bune si cu rele. Am invatat sa ma iert pentru greselile mele, pentru ca daca nu ne iertam pe noi insine inseamna ca nu ne iubim ai astfel nu avem cu sa-i iubim pe ceilalti cu adevarat.
Concentrandu-ma asupra interiorului meu, am inceput sa am incredere in frumusetea mea interioara.

Mi-am dat voie sa fiu egoista din cand in cand. Am inceput sa imi doresc sa ma simt bine si daca inainte saream mai mult in ajutorul celorlalti, acum prima data sar in ajutorul meu. Eu sunt prima careia trebuie sa ii ofer ajutor. Acela a fost momentul in care am inteles ce imi spunea o la o discutie o buna amica. Ea spunea asa “cine spune ca eu trebuie sa ofer ajutorul celorlalti?”, la care ea raspude “prima careia trebuie sa-o ofer ajutorul sunt eu”.

Am realizat ca a te iubi inseamna a te sprijini, motiv pentru care sunt intelegatoare cu mine, rabdatoare, sunt cea mai buna prietena a mea. Ma bucur in fiecare moment de existenta mea, pentru ca doar in felul acesta pot fi pentru cei din jurul meu o prezenta placuta.

Mi-am dat seama ca viata nu este facuta doar din momente placute, ca fiecare dintre noi avem dificultati peste care trebuie sa trecem si cu care ne confruntam.

Acestea sunt modalitatile prin care incepem sa ne iubim pe noi. si pentru ca schimbarea trebuie sa plece intotdeauna de la noi pentru a obtine schimbarile de care avem nevoie exista cateva modalitati prin care putem contiuna acest proces si cu cei din jur. Fara ele iubirea de sine nu poate fi completa.

Invata sa spui deschis celor din jur si partenerului tau ce simti, ce nevoi ai, ce iti doresti pentru a fi fericit, ce te deranjeaza, ce te enerveaza, ce nu suporti, cum vrei sa fii sprijinita de el, care sunt pasiunile tale, ce te sperie dar si ce te doare.

In acest fel vorbesti in numele sinelui tau si astfel  vindeci acea parte din tine care a fost ignorata, a suferit sau nu a fost ascultata. Doar atunci cand vom exprima ceea ce simtim ne vom da seama ca suntem demni de iubire, atat de noi insine cat si de ceilalti.

Daca cei din jur te supara, exprima acest lucru. Asuma-ti acest risc, doar asa cei din jur isi vor da ceama ce simti si care sunt nevoile tale. Risca dar in acelasi timp ofera-ti posibilitatea de a fi vulnerabil.

In orice moment actioneaza in numele iubirii de sine. Actioneza, fa lucruri noi, asuma-ti riscuri pentru ca de fiecare data cand rezultatele vor fi pozitive vei obtine confirmari ca ai forta, esti puternic, vei simti ca viata este frumoasa, iar tu esti parte din ea. In acest fel creezi o noua realitate care iti confirma propria valoare.

Foarte usor ne angajam pentru ceilalti. Ce ar fi sa incepi de astazi sa te gandesti la tine, mai mult la tine?

Foare des ne auzim spunand “nu mai stiu cine sunt?” De ce spunem asta? pentru ca nu ne iubim, pentru ca nu constientizam ca noi traim, pentru ca ne dam la o parte, pentru ca traim doar prin ceilalti. Viata si imaginea noastra depinde de cei din jur.

Alege sa traiesti prima data pentru tine, pentru nevoile si dorintele tale. Da-ti voie sa fii egoist, ai voie. Cei care stiu sa fie egoisti stiu sa isi apere interesele si nevoile, asta e partea buna atunci cand esti egoist.

Este un lucru rau? Nu, cu siguranta. Asta este motivul pentru care decide sa  actionezi in numele tau. Cauta sa afli si sa stii cine esti. Decide ca meriti iubire, ti se cuvine, meriti sa fii fericit. Incepe prima data cu tine. Vei fi uimit de schimbari!

Cu drag
Nicoleta Leahu

Posted on January 27, 2011 - by Nicoleta Leahu

5 modalitati de a crea o legatura intima autentica

La inceputul unei relatii lucrurile intre cei doi parteneri merg de la sine, aproape ca unse. Fiecare raspunde nevoilor celuilalt, fiecare simte ce nevoi are celalalt. Simtim ca parca il cunoastem pe celalat de o viata si mai mult ne potrivim ca doua picaturi de apa.

Venim in intampinarea nevoilor celuilalt fara ca macar el sa scoata o vorba. Ne completam intr-o asa masura incat ajungem sa credeam ca am intalnit barbatul sau femeia vietii.

Suntem in asa zisa perioada de simbioza, ca cea dintrea mama si nou nascut. Ne completam reciproc si parca suntem vrajiti. Unii chiar in aceasta perioada iau decizia de a se casatori.

Este oare aceasta o decizie rationala?

 

Decidem ca vom ramane impreuna cu el sau ea toata viata. Ne miram sau poate nici nu avem curajul sa pronuntam “el sau ea este”. Parca suntem vrajiti, chimia dintre noi functioneaza.

Ajungem sa credem ca nu mai avem nimic de facut. Ne potrivim perfect, lucrurile intre noi merg de la sine, totul este asa cum ne dorim. Asa ajungem sa credem ca pentru a avea o relatie nu trebuie sa facem nimic. Totul trebuie sa curga ca si uns, totul merge de la sine.

Potrivire perfecta, relatie dorita. Vine insa un moment cand lucurile se schimba. Apar divergente pe care nu stim cum sa le gestionam. Momente critice cu care parca ne-am mai confruntat. Amintirile vin peste noi si dintr-o data magia in care traiam dispare.

El devine tot mai rece, ea tot mai retrasa. Ea nu mai comunica, el de inchide. El incepe sa isi petreaca timpul cu prietenii, ea cu ale ei.

Apar blocajele si barierele in comunicare. Relatia ajunge in impas.

De ce se intampla asta?

La inceputul fiecarei relatii fiecare dintre cei doi isi doresc o legatura autentica. Simt nevoia sa se deschida. Isi promit ca vor fi ei. Se deschid, comunica, sunt autentici. Ofera afectiune si primesc. In tot ceea ce fac este un echilibru.

Sunt ei asa cum sunt, fara bariere. Cuvintele le ies din gura fara ca macar sa fie gandite. Sunt multumiti asa cum sunt. Se simt iubiti, apreciati. Nimeni si nimic din afara nu le poate tulbura linistea si armonia relatiei. Traiesc parca intr-un glob de sticla. Isi apara teritoriul, relatia, iubirea. De fapt cred ca mai mult e vorba de energiile lor care nu permit ca cineva sa le tulbure.

In foarte scurt timp insa lucrurile se schimba. El se schimba, ea il urmeaza sau invers. Chimia dispare si incepe lupta.

Apar barierele, divergentele, parerile diferite. Magia a disparut. Apar tot felul de discutii si reprosuri ca de exemplu “te-ai schimbat”, “nu mai esti asa cum erai la inceput”, “ne potriveam perfect, ce se intampla?”.

A curs suficient timp in care au reusit sa iasa la suprafata conceptiile eronate despre relatii, sfaturile celor din jur despre cum ar trebui sa fim in relatie. Ce ar trebui sa facem, ce ar trebui sa zicem si cum ar trebui sa ne comportam. Gandim ca nu este bine sa fim prea deschisi, sa povestim prea multe despre noi, viata noastra, trecutul nostru.

Daca la inceputul relatiei ne comportam asa cum simtim si dorim, dupa un timp apar aceste bariere si blocaje care in timp distrug relatia.

Consideram ca nu este bine sa fim asa cum suntem. Ajungem sa aplicam tot felul de reguli spunandu-ne ca nu este bine sa fim asa cum suntem. Ne raportam la relatiile trecute in care poate am suferit daca am fost asa cum suntem noi, asa cum simtim.

Ne confruntam cu tot felul de sentimente de vinovatie. Cu celalalt nu ne-am purtat asa, celalalt cu a avut parte de asta si ajungem sa ne intrebam cum de data asta pot fi asa? Simtitm ca nu mai suntem noi si ne intrebam cine suntem?

Totul devine rational, totul se gandeste. Firul de desparte in patru. Analizam, comentam si ajungem sa aplicam tot felul de reguli. Si in felul acesta ajungem sa nu mai fim noi.

Spre deosebire de inceputul relatiei cand eram autentici, acum devenim falsi. Nu mai suntem noi. Am scos la iveala o parte din noi care nu se mai potiveste relatiei in care suntem.

Vrem retete sigure care sa ne asigure succesul relatiei, ne dorim la lucrurile sa revina la normal, vrem echilibrul cu care eram obisnuiti la inceputul relatiei.

Din pacate lucurile ni mai pot reveni la ce era la inceput. Ce putem face este sa cautam modalitatile potrivite pentru a construi impreuna cu partenerul ce ne dorim. A venit momentul sa facem ceva.

Cinci modalitati pentru a ne construi o relatie intima autentica

1. Cautati sa faceti lucuri noi impreuna cu partenerul. In fiecare zi schimbati ceva in modul de a trai impreuna, doarece repetand aceleasi activitati in timp se ajunge la rutina. Fiti spontani, deschisi, puneti-va gandurile in practica. Faceti surprize partenerului.

Puteti de exemplu sa va intalniti in oras, la o cina romantica sau sa-i propuneti o plimbare in miez de noapte.

2. In momentele in care nu sunteti impreuna cu partenerul puteti sa il contactati. Intrebati-l cum se simte, cum decurge ziua pentru el si povestiti in amanunt despre tot ceea ce vi se intampla.

3. Incercati sa-i povestiti partenerului toate evenimentele importante din viata voastra. Ce ati simtit cand erati la scoala, cum a fost copilaria, relatia cu parintii si alte evenimente importante traite.

4. Ori de cate ori aveti ocazia povestiti despre modul in care a inceput relatia voastra. Cum v-ati simtit, ce ati gandit, reamintindu-va reciproc toate intamplarile care v-au facut sa va apropiati.

5. Relatia voastra trebuie sa fie mereu un subiect de discutie. Asigurati-va de sentimentele partenerului cu regularitate. Interesati-va daca are resentimente acumulate daca se simte ranit sau dezamagit. Cautati sa il ascultati cu atentie ori de cate ori are sa va comunice ceva, fiti deschis fata de el dezvaluindu-va propriile sentimente. Asigurati-l ca in felul acesta va simtiti mai aproape de el.

In dragoste legatura dintre cei doi devine puternica cu timpul. Fiecare dintre cei doi trebuie sa participle la asta in mod egal.

Trebuie sa fim in permanenta constienti ca nevoile se pot schimba. Trebuie sa intelegem ca suntem mereu intr-o continua evolutie si schimbare, la fel si relatia in care suntem.

Cautati ca in fiecare moment sa va aflati in echlibru. Dezvalutiti-va gandurile si sentimentele si ganditi-va intotdeauna ca in relatie sunteti doi.

Daca va doriti cu adevarat o relatie, o puteti avea doar daca impreuna lucrati la ea si daca considerati relatia o prioritate.

Gandind pozitiv, cu chibzuinta si creativitate puteti creste si proteja relatia, facand-o in acelasi timp mai frumoasa ca niciodata.

Cu drag

Nicoleta Leahu

Posted on January 27, 2011 - by Nicoleta Leahu

Care sunt stalpii de sustinere in relatia de cuplu?

Nu ne mai intelegeam…

Nu mergea intre noi…

O relatie de cuplu prespune angajamentul fiecaruia dintre cei doi parteneri. Asta inseamna ca cei doi sunt impreuna, ca vorbesc, ca isi comunica unul altuia nevoile, ca sunt impreuna pentru ca doresc sa fie impreuna, nu pentru ca trebuie sa fie impreuna.

Una din intrebarile pe care ar trebui sa ni le punem atunci cand incepem o relatie suna cam asa: suntem impreuna pentru ca ne dorim sau doar pentru ca trebuie?

Chiar daca la inceputul unei relatii ne luam angajamentul de a fi impreuna, pe parcurs lucrurile se schimba. Pasiunea si fericirea de la inceputul relatiei care ne uneste dispare. Cu toate acestea si in ciuda eforturilor celor doi de a mentine relatia, de a fi la fel asa cum erau la inceput ei raman impreuna, chiar daca relatia lor nu mai este satisfacatoare, chiar daca ea devine nociva si periculoasa pentru fiecare dintre ei.

Am promis…

Am spus te iubesc…

Mi-e mila de ea (el)…

 

Relatia nu mai este ceea ce ei isi doresc si cu toate acestea raman. Se simt ca intr-o inchisoare, pierd contactul cu ei insisi si cu lumea exterioara.

Chiar daca la inceputul unei relatii am facut declaratii, am spus cuvinte frumoase si cel de langa noi nu mai este asa cum era sau simitim ca noi ne-am schimbat, trebuie sa intelegem ca este distructiv pentru noi sa ramanem acolo. Ne mintim pe noi, il mintim pe partener si nu vrem sa-i dam impresia ca relatia emotionala inseamna mai putin pentru noi incat suntem in stare sa evadam la primul semn ca exista probleme intre noi. Acest lucur poate conduce la tensiune si niciunul dintre noi nu se va simti in siguranta.

In cuplu fiecare dintre noi cautam stablitate. Avem nevoie de asigurare din partea partenerului ca va fi langa noi. In loc de asta de cele mai multe ori suntem asaltati de tensiunea si nelinistea pe care le provoaca ambivalenta unui partener.

Cum oferim siguranta partenerului?

In mod mormal atunci cand suntem in cuplu ar trebui sa fim preocupati sa pastram un echlibru intre alegerea pe care am facut-o de a fi impreuna si modul de folosire a intelegerilor, valorilor si regulilor care sa ne tina impreuna atat in perioadele bune cat si in cele mai putin placute.

In multe cupluri, partenerii nu au timp pentru ei, si tocmai acest lucru conduce la aparitia problemelor. Angajamentul de a fi pe deplin in relatie trebuie sa fie in stransa legatura cu disponibilitatea de a petrece timp impreuna  cu celalalt.

Si cum de regula timpul este o problema si eu ca oricare dintre noi ne-am confruntat cu o astfel de situatie. Lasam relatia pe ultimul loc. Petreceam foarte putin timp impreuna. El venea la mine ca la hotel. Venea seara si pleca dimineata. Mereu simteam nesiguranta. Uneori din cauza unor mici discutii credeam ca nu mai vine. Mereu eram in tensiune. La inceptul relatiei fiecare dintre noi isi facea timp pentru celalalt. Ne intalneam in timpul zile, ne sunam foarte des, seara o petreceam impreuna. Cu timpul toate aceste servicii pe care ni le faceam reciproc au scazut in frecventa, pana au disparut de tot. In momentul in care nu mai aveam timp pentru noi, relatia binenteles s-a distrus. Negalijandu-ne pe noi reciproc, am neglijat relatia.

Lipsa de activitati comune in relatie, inexistenta unui timp petrecut impreuna provoca distantantarea de partener. Cei doi isi fac planuri separate, lucru care de cele mai multe ori transmite partenerului un mesaj de genul “eu nu mai am nevoie de tine”.

Nici celalata extrema nu este potrivita, adica prea mult timp impreuna deoarece atunci cand se intampla asta niciunul dintre cei doi nu mai au timp sa isi urmareasca interesele personale. Cand apropierea dintre cei doi este prea mare partenerii nu inteleg ca de fapt isi sacrifica propria individualitate de dragul sigurantei. Si ca o consecinta a acestui fapt isi vor pierde in timp interesul de a fi impreuna fara sa aiba de ales. Astfel stau in relatii doar pentru ca nu suporta sa fie singuri, le-ar fi prea greu sa se descurce singuri, aleg sa stea pentru copii sau pentru ca divortul i-ar confrunat cu foarte multe situatii neplacute.

Nimanui nu-i place sa fie singur sau sa simta ca este lasat in voia sortii. Din aceste motive este indicat sa pastram un echilibru intre a fi apropiati si independenti, avand proprii prieteni sau facand lucruri de unul singur. A fi un cuplu presupune sa fim impreuna insa in acelasi timp sa fim singuri ca indivizi. Ce conteaza este sa invatam sa tinem cont de propriile nevoi, dupa care sa incercam sa venim in intampinarea nevoilor partenerului.

Cum sa comunicam nevoile noastre?

Cand luam decizia de a fi impreuna, ne luam angajamentul de a avea grija unul de celalat. Cu toate ca in cursul convietuirii impreuna apar in mod firesc probleme, primul lucru pe care il facem este sa incercam ca relatia sa mearga. Simplul fapt ca ne exprimam intentia de a ramane impreuna, arata ca vrem sa trecem peste problemele aparute. Din aceste motive este bine sa comunicam partenerului intentia de a ramane impreuna.

In cuplu fiecare dintre noi avem nevoie de a petrece timp cu celalalt. In acest fel relatia se pastreaza apropiata si puternica. Din acest motiv este indicat sa ne organizam in asa fel incat sa avem suficient timp pentru a sta impreuna cat si pentru a fi singuri.

 

Una dintre tehnicile recomandate pentru a mentine vie flacara iubirii este rememorarea momentelor de inceput ale relatiei. De multe ori pierdem din vedere motivele pentru care ne-am ales partenerul, lucrurile care ne-au atras la el, aspectele pozitive atat ale lui cat si ale relatiei. Pentru a ramane ancorati in pozitiv este bine sa ne amintim mereu lucrurile pe care le admiram la partener, gandindu-ne ce ne-a atras la el si ce ne tine impreuna.

 

Firesc si natural barbatul si femeia sunt facut pentru a trai impreuna. Alegem sa traim alaturi de parteneri, intram in relatii, facem juraminte, alegem sa fim fericiti. Daca am ales aceasta cale atunci in mod constient ar trebui sa depunem efort pentru mentinerea unei relatii.

Invatam ca trebuie sa obtinem in viata cee ce ne dorim. Invatam la scoala si stim ca pentru a a fi in funte trebuie sa luam note bune. Mai tarziu, pentru a obtine si avea situatia pe care ne-o dorim trebuie sa lucram. Ne asiguram confortul de care avem nevoie. Stim sa facem foarte multe lucruri pentru a obtine ceea ce ne dorim, insa nu la fel se intampla atunci cand vine vorba de a mentine o relatie. Ca urmare, daca vrei o relatie trebuie sa depui efort. In caz contrar va condamnati la o relatie de cuplu nefericita.

Tineti cont de voi, tineti cont de nevoile partenerului, tineti cont de relatie.

Cu drag

Nicoleta Leahu

Posted on January 27, 2011 - by Nicoleta Leahu

Care sunt secretele intelegerii in cuplu?

Inca din copilarie am invatat ca pentru a fi iubiti, pentru a fi apreciati si doriti trebuie sa facem ceva. Sa facem ceea ce vor ceilalti, ceea ce isi doresc ceilalti si nu ceea ce vrem, dorim si simtim noi insine. Cei de langa noi erau multumiti sa primeasca ce au nevoie fara sa le pese de ceea ce noi simtim. In acest fel am invatat “sa facem” si nu “sa fim”.

Ce se intampla atunci cand nu suntem noi? Ajunsi la maturitate suntem dominati de un sentiment cumplit de insecuritate afectiva care da nastere unei iubiri conditionate. Acest tip de iubire este dominat de nesiguranta, confuzie, teama si chiar violenta.

“Te iubesc daca…”

“Sunt multumit daca tu….”

“Nu te mai iubesc daca…”

 

Ce se afla in spatele acestor afirmatii?

Cred ca sunt foarte cunoscute astfel de afirmatii. Cel mai des le-am auzit fiecare dintre noi din gura parintilor, bunicilor si profesorilor. Asa am invatat ca pentru a fi iubiti trebuie sa facem ceva. Am invatat iubirea conditionata si felul nostru de a fi, altul decat ni l-am dori.

“Te iubesc daca inveti la scoala”

“Te iubesc daca esti cuminte”

“Te iubesc daca esti atent, dragut”

 

Sau

“Nu te iubesc daca esti rau”

“Nu te iubesc daca nu faci ceea ce iti spun”

“Nu te iubesc daca nu corespunzi asteptarilor mele”

 

Inca din copilarie am fost dirijati catre iubire. Am fost invatati sa corespundem mai mult asteptarilor celuilalt, sa facem orice pentru a-i celuilalt pe plac. Stiam ca daca ascultam de parinti suntem copii buni, demni de iubire. Am invatat orice altceva, inafara de a fi noi insine.

Care sunt consecintele la maturitate?

 

In relatia de cuplu vom cauta in permanenta sa facem totul pentru a corespunde imaginii de partener ideal, de sot/sotie draguta. Vom depune eforturi pentru a corespunde imaginii de “copil bun” invatat in copilarie fara a mai avea grija de interiorul nostru, deoarece nimeni nu ne-a invatat sa facem asta.

Ajungem sa nu ne mai stimam decat daca facem anumite lucruri, nu traim pentru a deveni constienti de rolul nostru si ne pierdem identitatea si tot ceea ce ne leaga de restul lumii. Traim in mare parte a timpului doar pentru a contabiliza reprosurile pe care avem sau nu sa ni le facem. Traim mereu intr-o stare continua de tensiune si incordare.

Viata noastra este mereu condusa de cei din jur, de ce spun ei, de ce cred ei despre noi. De ceea ce facem sau nu, de modul in care ne comportam si simtim. Astfel devenim responsabili pentru sentimentele celuilalt.

Daca celalalt este trist consideram ca doar noi suntem vinovati, “doar noi am facut ceva”. Si ca o consecinta a acestui mod de a gandi si actiona celalalt este raspunzator si vinovat la randul lui de sentimentele noastre.

Pana nu demult viata mea a fost condusa de cei din jur. De fiecare data simteam vina atunci cand imi doream ceva. Intotdeauna ma simteam responsabila pentru ca celalalt sufera sau este nemultumit. Consideram ca nu merit sa fiu iubita si ca intotdeauna trebuie sa fac ceva pentru asta.

Mi-am creat in minte o imagine ideala despre ce trebuie sa faci ca sa fii iubit. Si eram sigura ca voi reusi. Credeam ca asta inseamna sa fii iubit, sa oferi, sa dai tot ce ai mai bun. Credeam ca oricine ma poate iubi. Nici o clipa nu imi imaginam si nu ma gandeam ca cel caruia ii ofeream nu este persoana potrivita pentru a primi de la mine ceea ce au aveam de oferit.

Ce ar trebui sa facem?

 

Atunci cand ne simti responsabili de sentimentele celuilalt inseamna ca noi nu stim ca avem o personalitate. Nu stim sa il ascultam pe celalalt. A sti sa il ascultam pe celalalt prespupune a avea incredere in capacitatea celuilalt de a exista. In acest fel il ajutam sa gaseasca singur solutia la propriile probleme.

Sa fim alaturi de cineva care de exemplu este bolnav, de cineva care sufera inseamna sa acceptam ca nu avem nimic de facut decat sa fim acolo langa el, sa-i oferim simpla noastra prezenta, sa acceptam ca nu ne sta in putere sa facem ceva pentru el, altceva decat sa-i oferim prezenta noastra atenta, impresia de liniste si calm si ca nu este singura.

La fel este si in relatii. Atunci cand celalalt se simte rau, atunci cand el sinte anumite lucruri pe care ni le imputa, noi cei de langa el ii putem oferi suportul pentru a intelege ca ceea ce simte el este doar responsabilitatea lui. Fiecare dintre noi alegem sa ne simtim intr-un anume fel, decidem ceea ce simtim. Daca de exemplu eu ma simt vinovata de o anume atitudine fata de partenerul meu, eu singura aleg asta. Pot alege sa ma simt vinovata sau nu. Decizia imi apartine in totalitate. Asa cum aleg sa ma simt vinovata, la fel de bine pot alege sa nu ma simt vinovata. Alegerile sunt la mine si eu decid cum ma simt, indiferent de ceea ce spune celalalt.

De multe ori ne straduim sa facem “ceea ce trebuie”, vrem sa fim persoana care “spune ce trebuie”, antrenati de un orgoliu al performantei. Riscam in acest fel sa pierdem legatura cu noi insine si mai mult il impingem si pe celuilalt sa piarda legatura cu sine.

Cei mai multi dintre noi, in relatia de cuplu inteleg gresit sensul ajutorului pe care il ofera partenerului. A ajuta partenerul nu inseamna a-i trai starile, a-i prelua responsablitatile. A oferi ajutor sau a purta de grija celuilalt prespune a avea incredere ca celalat dispune de toate resursele pentru a iesi din dificultate.

In momentul in care il luam pe celalalt in grija noastra trebuie sa intelegem ca de fapt nu de el ne ocupam, ci de imaginea noastra de binefacatori, de salvatori, de nevoia noastra de recunostinta si de nevoia noastra de a nu avea nimic sa ne reprosam. De fapt ne ocupam de noi insine, crezand ca ne ocupam de celalat

Ce avem de facut?

Daca simtim ca traim intr-o conditionare continua in primul rand ar trebui sa invatam sa-i iubim pe ceilalti asa cum sunt si nu asa cum am dori noi sa fie.

Daca noi am invatat sa corespundem asteptarilor celuilalt atunci ne asteptam ca si celalalt sa faca totul pentru a corespunde asteptarilor noastre.

Doar atunci cand vom invata sa fim noi cu adevarat il vom lasa si pe celalalt sa fie el insusi, deoarece se spune ca “adevarata intilnire are loc intre doua fiinte vii si nu intre doua roluri”. Daca noi purtam o masca, iar celalalt o poarta la randul sau pe a lui, cee ce se intampla intre noi nu mai este o relatie ci un bal mascat.

A creste impreuna in cadrul unui cuplu reprezinta sursa unei satisfactii. A sti sa il iubesti pe celalalt asa cum este inseamna sa te interesezi cu adevarat de soarta lui. Inseamna sa il iubesti pe celalalt neconditionat, adevarata lui imagine, adevarata lui esenta.

Cu drag

Nicoleta Leahu

Posted on January 27, 2011 - by Nicoleta Leahu

Care sunt lucrurile pe care le fac barbatii atunci cand iubesc?

Cum iubim?
Cine suntem?
Ce nevoi avem?

De fiecare data, atunci cand femeile discuta despre barbati exista genul acesta de intrebari in conversatii: “de ce?”, “de ce el face asta?”, “cum nu poate sa inteleaga ca eu am nevoie de el?”,  “cum a putut sa faca asta?”, “eu il iubesc si fac toate astea pentru el, cum poate sa se comporte asa?”

Raspunsul este ca ei pot, pot orice sa faca pentru ca nevoile lor sunt diferite de ale femeilor, pentru ca ceea ce ne place noua nu le place lor, pentru ca ei gandesc diferit de noi, pentru ca ei vad lumea cu alti ochi decat noi si cel mai important pentru ca iubesc diferit de noi femeile.

Daca am intelege modul lor de a gandi, daca le-am cunoaste nevoile si daca am intelege macar o mica parte din modul in care ei functioneaza, viata noastra ar fi mai usoara langa ei.
Am sti care ne sunt limitele, ce putem face, ce nu putem accepta si mai mult cum vrem sa traim alaturi de ei. Viata si relatiile noastre cu barbatii s-ar imbunatati si am fi mult mai fericite.

Cum iubesc femeile?

Barbat…femeie…ne-ar place sa credem ca suntem la fel. Din pacare suntem foarte diferiti. De la modul in care gandim, pana la modul in care simtim, ne comportam si pana la ce ne dorim, ce nevoi avem si cum vrem sa fim iubiti.

Ce inseamna si ce presupune dragostea unei femei? Pentru noi femeile este foarte complicata dragostea. Atunci cand iubim suntem bune, pline de compasiune, avem rabdare si suntem generoase.

Oferim neconditionat totul si suntem in stare sa facem orice pentru EL, indiferent de modul in care el se comporta, vorbeste sau lucrurile pe care le face.

Atunci cand o femeie iubeste un barbat, ii va vorbi pana va ramane fara cuvinte, il va sustine atunci cand el are nevoie, va avea grija de el atunci cand el este bolnav, il va tine in brate si va rade impreuna cu el atunci cand isi va reveni.

Mai mult va dori ca el mereu sa straluceasca, il va incuraja atunci cand va avea nevoie si ii va da dreptate chiar daca ceea ce spune el nu este ceva de ascultat, chiar daca nu are dreptate.

Ii va lua apararea in fata celorlalti daca cumva i se da semnale ca nu este cel potrivit si va merge dupa el ori de cate ori el vrea sa fuga din relatie. Prin orice mijloace va cauta sa-i “fure inima” si de fiecare data va incerca sa dea tot pentru a-l face pe el multumit. Si chiar asa, de multe ori va crede in sinea ei ca tot nu este suficient ce face.

Ce asteptam noi de la barbati?

Stim deja raspunsul, vrem aceleasi lucruri, vrem sa fim iubite in acelasi fel in care noi femeile stim sa o facem. Vrem ca barbatul din viata nostra sa fie balnd, inteligent, amuzant, sensibil si tandru. Avem nevoie sa fim sprijinite in fiecare moment.

Vrem ca ai sa ne faca complimente, sa ne spuna cat suntem de frumoase. Ne asteptam ca ei asemeni noua sa vina si sa ne planga pe umar, sa isi scoata in fata noastra mastile de barbati si sa ne arate vulnerabilitatea caracteristica noua.

Pentru ca avem nevoie de siguranta vrem ca ei sa ne prezinte mamelor lor, sa iubeasca copii si sa se arate disponibili sa schimbe scutelecele copilului, sa spele vasele. Pe langa toate acestea daca mai are si bani si se imbraca bine este perfect. Si pentru unele dintre noi lista poate continua.
Atunci cand o femeie este intrebata cum isi doreste sa fie iubita de un barbat, in mare cam astea sunt cerintele si asteparile.

Ce se intampla atunci cand aflam sau ne dam seama ca asteptarile noastre sunt nerealiste? Cautam sa inlocuim lispurile, cautam sa n e satisfacem in alte moduri nevoile sau cel mai frecvent cautam sa il schimbam pe el sa fie asa cum noi ne dorim.

Si daca schimbarile intarzie sa apara sau nu sunt cele dorite de noi, ajungem la concluzia eronata ca “barbatii nu stiu sa iubeasca”, “toti barbatii sunt porci”, “nu exista barbati” si tot asa.

Chiar daca pentru unele ceea ce voi spune acum nu este placut, aflati ca barbatii stiu sa iubeasca, insa modul in care o face este diferi de noi femeile. Dragostea si iubirea unui barbat nu se compara cu cea a unei femei. Si tocmai aici suntem pusi la incercare in relatii. Sa invatam sa .il iubim pe celalalt asa cum este.

Cum este dragostea unui barbat?

Chiar daca suntem inclinate sa credem ca ei nu sunt capabili sa iubeasca, aflati si credeti ca sunt capabili si chiar stiu sa iubeasca, doar ca modul lor este diferit, fata de cel al femeilor, fata de asteptarile pe care noi le avem de la ei. Dragostea si iubirea pe care ei stiu sa o ofere este diferita. Simpla, directa si de cele mai multe ori greu de obtinut.

Noi femeile avem nevoie de mai multa atentie decat ei. Asta este unul din motivele pentru care ei de regula nu suna foarte des.

Este o iluzie sa ne asteptam ca ei sa ne sune in fiecare ora sa ne spuna cat de mult ne iubeste, daca a facut asta cu cateva ore inainte si nici nu va sta asa cum stam noi femeile langa ei atunci cand sunt bolnavi, pana ce ne insanatosim. Si chiar daca nu face toate lucrurile acestea el te poate iubi cu siguranta, doar ca modul in care isi arata iubirea este diferit.

Daca reusim sa intelegem ca modul lor de functionare este diferit de al nostru, vom intelege si descoperi ca el chiar ne iubeste si ne ofera iubire.

Cum ne putem da seama ca suntem iubite?

Te prezinta apropiatilor
Atunci cand avem o relatie si mai ales cand barbatul de langa noi este unul cu care ne mandrim primul lucru pe care il facem este sa il prezentam prietenilor, parintilor si tuturor cunoscutilor.

Suntem mandre de el si indragostite pana peste cap si vrem sa facem cunoscut lucrul acesta si celor din jur. Il iubim si facem asta pentru ca vrem ca toti cei din jur sa il stie, sa stie ca noi formam un cuplu.

Pentru prieteni si apropiati el este “iubitul” sau “prietenul” nostru. Il tinem strans de mana. Granitele, limitele si teritoriul sunt stabilite pentru cele care carora le-ar trece prin minte sa atenteze ba barbatul nostru.

La fel ar trebui sa faca si el, sa te prezinte celor din jur ca partenera lui, in acest fel el comunica intentiile seroase pe care le are cu tine, intr-un cuvant te revendica, “esti a lui”. Acesta este un semnal pentru cei din jurul lui ca tu nu esti disponibila pentru ceilalti.

In caz ca te prezinta doar ca “amica lui” sau iti pronunta doar numele fii convinsa ca doar asta esti pentru el. Nu are planuri marete cu tine si nici nu vrea sa stea prea mult langa tine. In acest fel isi arata nehotararea lui vizavi de tine si relatia cu tine.

Cauta sa iti asigure si sa iti ofere lucrurile de care ai nevoie
Dupa ce un barbat isi declara intentiile serioase fata de tine, incearca sa iti ofere ce ai nevoie. Acesta este esenta barbatiei, sa ofere celor pe care ii iubesc tot ceea ce ei au nevoie.
Cu cat va face asta mai mult cu atat el se va simti mai important in fata ta ca femeie si mai plin de viata. Daca te iubeste cu adevarat se va asigura ca detii tot ceea ce ai nevoie si tot ce vrei. In cazul in care locuiti impreuna el se va asigura ca toate facturile sunt platite la timp.

Daca este un barbat adevarat acesta va pune cheltuielile legate de cuplu, mai presus decat cele legate de necesitatile lui, va avea grija sa faca tot pentru a se asigura ca tu femeia lui esti ingrijita, imbracata, ai unde sa stai si sa esti multumita.

Daca nu isi da silinita sa faca toate aceste lucruri, nu este barbat sau mai bine zis nu este barbatul potrivit pentru tine.

Daca nu va putea face toate astea va fugi de tine si de sentimentele de insuficienta pe care le traieste. Va cauta o alta, o femeie simpla, fara nevoi sau care poate juca rolul de barbat in locul lui.

Unii barbati refuza sa imparta banii cu partenerele lor si se simt pacaliti daca le ofera partenerelor ceva de natura financiara, sau gandesc ca femeile care asteapta sa fie intretinute de barbati sunt niste “profitoare”. Acest apelativ folosit de barbati este doar o capcana pentru a ne tine departe de situatia lor financiara.
Este dreptul nostru ca femei sa ni se plateasca biletul la film, cina sau orice altceva in schimbul timpului petrecut cu el.

Daca ai langa tine un barbat ei el se considera un barbat adevarat cel mai mult va dori sa se simta util.
Dorinta barbatului de a-i face sa se simta bine si a-i ajuta pe cei din jur tine de masculinitatea lui si daca te iubeste si ii pasa de tine va face orice pentru tine, iti va oferi tot ceea ce ai nevoie fara limite.

Intotdeauna te va proteja si te va ocroti
Daca barbatul langa care stai te iubeste cu adevarat va face orice ii sta in putinta sa te apere in cazul in care cineva zice, face, sugereaza sau gandeste rau despre tine si se va asigura ca persoana care indrazneste sa faca asta va plati.

Acesta este un comportament innascut de cand incepe relatia cu mama lui. Invatand sa isi protejeze mama, mai tarziu isi protejeaza iubita.
Daca un barbat face lucrul acesta inseamna ca tu esti o “comoara” pentru el si ii pasa de tine. Nu exista barbat care sa nu protejeze ceea ce ii apartine, deoarece este vorba de respect fata de el insusi.

A fi aparata este una din nevoile de baza ale unei femei si asta asteaptam noi de la un barbat.
Protectia pe care un barbat o poate oferi unei femei pe care o iubeste este si de alte forme. Astfel daca ai probleme el te va sfatui, va avea grija sa nu mergi prin locuri periculoase, iar daca se va intampla asta el se va interpune intre tine si o alta persoana astfel incat daca cineva ar incerca sa iti faca rau, va avea prima data de a face cu el.

In orice imprejurare va avea tendinta sa te protejeze, sa iti ofere tot ceea ce ai nevoie, sa iti arate dragostea in orice mod si prin orice mijloace.

Unde gresim fata de barbati?

In relatiile cu ei gresim atunci cand nu le cerem sa faca toate aceste lucruri.
Ajungem sa ne aparam singure, sa se descurcam singure, sa ne crestem copii singure, pentru ca nu stim sa ne purtam ca niste femei si nu stim sa facem alegerea potrivita in privinta partenerului.

Se spune ca o femeie stie sa scoata la iveala tot ceea ce este mai bun intr-un barbat. Ce avem de facut este sa ne purtam ca niste femei si sa-i lasam pe ei sexul tare sa isi joace rolul.

Ei trebuie sa intalneasca femeia adevarata, alta decat mama lor pentru a putea sa isi scoata in evidenta calitatile, iar noi femeile sa ne purtam ca niste femei adevarate care stim sa cerem barbatului sa fie puternic si sa ne ofere tot ceea ce avem nevoie.

Daca fiecare dintre noi cautam sa ne jucam rolul cu care ne-am nascut nu vom mai ajunge ca si femei sa spunem “ca nu exista barbati de treaba si nu ne vom mai plange de toate lucrurile pe care le fac ei”. Spun asta pentru ca ei nu fac ceea ce ar trebui sa faca pentru ca noi femeile nu le cerem sa faca lucrurile de care avem nevoie. Nu punem limite si nu stabilim standarde pe care ei sa le atinga.

Cum sa-i intelegem pe barbati?

Prima data ar trebui sa evitam sa proiectam asupra barbatului din viata noastra propriul nostru mod de a iubi si mai apoi sa intelegem si sa recunoastem ca ei iubesc diferit.

Barbatii atunci cand iubesc se concentreaza pe cele trei aspecte mentionate, adica afisarea relatiei si a sentimentelor, asigurarea traiului si a nevoilor si protejarea si ocrotirea.

Chiar daca nu merge cu noi la cumparaturi, dar daca ne prezinta celor din jur, ne iubeste. Daca nu-i plac petrecerile, totusi va fi prezent si va sta langa noi pentru ca suntem iubita lui.

Daca suntem bolnave si nu sta langa noi, insa se asigura ca avem medicamentele de care avem nevoie pentru a ne face bine, ne iubeste.
Chiar daca nu gateste, nu spala vase sau nu schimba scutecele copilului si nu iti face masaj, daca te iubeste va face orice sa nu te raneasca ci doar sa te ocroteasca.

Asa iubesc ei, asa gandesc ei si daca barbatul de langa tine face toate astea, crede-ma ca te iubeste!!!

Cu drag
Nicoleta Leahu

Posted on January 27, 2011 - by Nicoleta Leahu

9 reguli pentru a deveni contienti de relatia de cuplu

De cele mai multe ori ne trezim din somnul adanc si ne spunem cam asa “iar am gresit, eu sunt vinovata”, “unde gresesc?”, “de fiecare data mi se intampla la fel…”.

Oare ce am de facut?

Ce am de schimbat?

Ce nu este in regula cu mine?

Nu sunt suficient de buna?

 

In cele mai mult articole pe care le-am scris in ultima vreme am vorbit despre modul in care ne alegem partenerii si care sunt cauzele pentru care ne aflam in preajma anumitor oameni.

Inca de cand suntem mici ne dorim un partener, unul care sa nu semene nici cu mama si nici cu tata. Unul diferit de ei si cu toate astea de cele mai multe ori cuplul pe care il formam este identic cu al celor care ne-au crescut.

De ce se intampla asta?

 

Pentru ca inconstient ne-am format un tipar de partener. Stim ca nu il vrem pe el, insa alegem unul identic sau chiar cu mai multe calitati negative.

Actionam conform unui creier vechi, cu toate ca suntem inclinati sa credem ca maturitatea ne va aduce schimbari.

Alegem partenerul conform creierului format in copilarie, parteneri asemanatori celor care ne-au crescut.

Creierul nostru vechi ne impiedica sa vedem realitatea partenerilor nostril deoarece el nu este ghidat. El este asemeni unui orb care incearca sa gaseasca drumul.

A actiona conform unui creier nou matur inseamna a intelege ca noi suntem maturi si asta presupune a avea capacitate de alegere. Mai mult maturitatea ar trebui sa ne ofere dovada vie ca partenerii nostri nu trebuie considerati parintii nostri.

Trebuie sa luam abilitatile rationale pe care le folosim in anumite domenii ale vietii si sa le utilizam in relatiile de dragoste.

Abia in momentul in care facem alianta intre cele doua modalitati de a actiona, adica cea din copilarie si cea de la marutitate, abia in momentul in care facem distinctia clara intre trecut si prezent putem fi siguri ca ne vom putea atinge dorintele inconstiente.

Acesta este momentul in care vom trece pragul catre o relatie implinita, constienta si diferita de cea pe care am avut-o exemplu in copilarie.

Se spune ca atunci cand actionam conform creierului vechi, chiar daca vedem aspecte la partener care tradeaza felui lui de a fi parca suntem orbi.

Cu toate ca vedem ca el sau ea nu este cea potrivita pentru noi negam. Credem in sinea noastra ca el nu poate fi asa. Ne mintim ca nu ne poate face rau si nu ar fi capabil sa ne faca sa suferim.

Exact in aceasta situatie am fost eu. Credeam ca este cel mai bun barbat de pe pamant. Aveam senzatia ca am intalnit barbatul vietii mele. Nu imi imaginam vreodata ca ma va face sa sufar atat de mult sau ca ma va supune la un chin atat de mare.

Aveam o parere foarte buna despre el. Il cream un om cu suflet, il credeam sensibil, il credeam potrivit pentru mine. Ma consideram norocoasa si implinita.

Cu toate ca aveam momente in care realizam ca ceva nu este in regula negam, ma minteam si cautam sa acopar lucuri care ma deranjau.

De fapt ceea ce credem despre el eram eu. Eu proiectam pe el calitatile mele.

De fapt eu ma iubeam pe mine. Este foarte sfasietor momenul in care ajungi sa iti dai seama ca cel de langa tine nu este cel pe care tu il credeai. Iti trebuie o putere foarte mare de rationalizare si dorinta de a deveni constient de viata ta.

Ceva s-a intamplat…m-am trezit…am realizat ca il inzestrez doar cu calitatile pe care eu mi le doream sa le aiba un barbat pentru mine, insa nu era el, Am realizat astfel ce imi doresc de la un barbat, de la o relatie, de la viata mea.

Am intalnit barbatul care mi-a aratat unde am gresit in relatiile mele, pentru ca lectia oferita de el a fost mai dura de aceasta data.

9 reguli pentru a deveni contient de relatia ta

Regula 1

 

Realizati ca relatia de dragoste are un scop ascuns si anume vindecarea ranilor din copilarie. Ca urmare este bine sa intelegeti care sunt problemele nerezolvate care stau la baza celor actuale din relatie. De exemplu daca simtiti ca partenerul nu va ofera suficienta atentie, ganditi-va cum va simteati in copilarie atunci cand nu vi se oferea atentie. Senmimentul este acelasi.

 

Regula 2

Formati-va o imagine reala a partenerului. In momentul in care il intalniti ganditi-va daca trasaturile care va atrag la el seamana cu cele ale unei persoane din copilarie care a avut grija de voi. Daca are trasaturi negative, recunoasteti asta, doara sa puteti deveni constienti de relatia in care va angrenati. In acest fel ea devine o relatie constienta, doar asa vedeti cine este cu adevarat partenerul vostru.

 

Regula 3

Cautati modalitati prin care sa comunicati partenerului nevoile si dorintele. Intr-o relatie inconstienta traim cu convingerea din copilarie ca partenerul trebuie sa intuiasca nevoile noastre, spre deosebire de relatia constienta in care partenerii accepta ca pentru a se intelege unul pe celalalt trebuie sa gaseasca cele mai potrivite modalitati de comunicare.

 

Regula 4

 

Constientizeaza si premediteaza fiecare interactiune cu partenerul. Intr-o relatie inconstienta actionam si reactionam fara a gandi dinainte. Asta este dovada ca actionam conform creierului format in copilarie. Intr-o relatie constienta trebuie sa ne antrenam pentru a ne comporta intr-o maniera constructiva.

 

Regula 5

 

Cautati sa pretuiti nevoile si dorintele partenerului. Daca intr-o relatie inconstienta avem tendinta de a crede ca partenerul are rolul de a ne purta de grija, de a ne satisface nevoile, intr-o relatie constienta trebuie sa nee canalizam energia si atentia pentru a raspunde nevoilor partenerului.

 

Regula 6

 

Acceptati ca aveti propriile defecte si parti negative. Intr-o relatie constienta recunoastem deschis ca avem parti negative si ca nu suntem perfecti, asumandu-ne responsabilitatea in acelasi timp. In acest fel evitam sa proiectam asupra partenerului propriile trasaturi negative, ceea ce creeaza un mediu mai putin ostil.

 

Regula 7

 

Cautati modalitati si tehnici pentru ca va satisface propriile nevoi. Daca evitam sa mai dam vina pe celalalt pentru ca nu ne raspunde nevoilor noastre, putem realiza ca partenerul poate fi o resursa pentru noi.

 

Regula 8

 

Descoperiti in voi puterile si abilitatile pe care considerati ca nu le aveti. Partenerii care ne atrag sunt cei care poseda abilitatile si puterile pe care noi consideram ca nu le avem. Pentru a avea o relatie constienta trebuie sa incercam sa ne unim cu sinele nostru, iar singura modalitate prin care putem face asta este sa dezvoltam in noi trasaturile ascunse, cele pe care consideram ca parneterul le are si noi nu.

 

Regula 9

 

Stabiliti si acceptati ca pentru a avea o relatie fericita este uneori nevoie sa trecem si prin momente mai putin placute. Intr-o relatie inconstienta traim cu convingerea ca pentru a avea o relatie fericita trebuie doar sa alegem partenerul potrivit, pe cand intr-o relatie constienta trebuie sa ne dam seama ca noi trebuie sa fim partenerii potriviti. Pe masura ce castigati experienta ve-ti intelege ca o relatie adevarata presupune angajament, disciplina, curajul de a evolua si schimba.

Cei mai multi dintre noi preferam sa stam sau sa trecem printr-o relatie de parca am fi adormiti implicandu-ne in interaciuni de rutina care ne aduc putin placere.

Traim astfem vieti secatuite de rutina, lipsite de satisfactii si dam vina pe partenerii nostri. Nu realizam ca greseala ne apartine noua insine, el a fost doar un actor care s-a lasat influentat si manipulat inconstient de nevoile si problemele noastre ascunse. Noi l-am atras pe el si noi pe el.

De azi ai posibilitatea de a constientiza langa cine stai. Este el cel pe care l-ai asteptat toata viata? Ramane sa vezi ce ai de facut in continuare.

Cu drag

Nicoleta Leahu