Author Archive

Posted on January 27, 2011 - by Nicoleta Leahu

Cum sa iti dai seama ca esti intr-o relatie abuziva?

“A tipa la fiintele vii reprezinta o tendinta de a le ucide spiritul. Betele si pietrele pot rupe oarse, dar cuvintele ne rup inimile…” Robert Fulghum

Discutie: nevasta-mea a fost plecata o luna din oras cu copilul si am fost la femei. Eu intreb: Pai cum asa? Si ce ai facut, te-ai culcat cu altele? El raspunde : da. Eu intreb: si ea nu isi da seama? El raspunde: nu se prinde, pot sa-i spun orice si sa o mint cum vreau eu ca ea nu isi da seama, dupa care incepe sa rada…oare de ce? Ma intreb eu? Rade de ea ca nu si da seama, ca il crede, ca are incredere in el…sau rade de el, de ceea ce este capabil sa faca fara ca ea sa stie?

Nu o respecta pe ea sau nu se respecta pe el?

Este el mai bun decat ea?

Te crezi superior partenerului?

Ai impresia ca este naiv, usor de mintit si te simti mandru cand faci asta?

 

Nu este singurul exemplu de acest gen, mai sunt multe altele. Ceea ce vreau sa scot in evidenta si sa accentuez este ce se intampla de regula dupa acest gen de intamplari.

De regula discutiile despre barbati si despre felul lor de a se comporta sunt cam aceleasi, mai ales daca le asculti din gura celor care au trecut prin experiente dureroase cu partenerul. Ele suna cam asa: “toti barbatii sunt niste porci”, “toti barbatii inseala”, toti sunt la fel, o apa si un pamant”.

Ce se intampla?

 

El, barbatul ideal incepe o relatie frumoasa. Indragostire, iubire, planuri, casatorie, copii. Cam asa decurge inceputul si cursul firesc al lucrurilor. Se iubesc, fac o famile, isi jura fidelitate, iar el calca stramb. Din ce motive, doar el stie. Ce stiu eu este ca indiferent de felul de a fi al unei femei, el face asta. Problema se afla la el, nu la partener.

Poate ca vrea sa iti dovedeasca ca el este inca barbat, cand ar putea sa faca asta cu ce are acasa si ar putea fi mai castigat, poate vrea sa arate in fata prietenilor de ce este el in stare, poate o face din curiozitate, poate o mai face din cine stie ce alte motive. Insa indiferent de motive, scuzele nu isi au locul. Exista 2 feluri de barbati, unii care inseala si stiu sa faca asta, se pricep si sunt talentati si unii care nu stiu sa faca asta si se transforma in adevarati agresori ai partenerului, si nu doar ai lui ci si ai relatiei.

Transforma frumoasa poveste dintre ei in calvar, aducand dezamagire, frustrari, confuzii in relatie. Incet, incet relatia de distruge. Nu va recunoaste niciodata asta, pentru ca de regula cei care gresesc nu vor recunoaste ca vina le apartine. Arunca pe celalalt tot ceea ce ei fac, fara nici o urma de vinovatie, fara remuscare si regrete, fara sa le pese ca celalalt doar i-a permis sa faca asta, poate din naivitate, iubire, dorinta de a fi impreuna.

Chiar daca tu erai pentru el femeia visurilor lui dintr-o data te transformi pentru el. Incepe sa te urasca si daca altadata caltatile tale erau unice, dintr-o data incepe sa te urasca pentru ele, pentru ceea ce esti tu si el nu poate fi. De fapt incepe sa se urasca pe el, asta face.

“ Cand arati cu degetul spre cineva, trei degete se indreapta spre tine. Atunci cand urasti o persoana, urasti ceva din ea care iti apartine”.

Care este mecanismul?

Cand nu ne place si nu acceptam o caracteristica a noastra, in mod inconstient o proiectam pe altii. Astfel daca o persoana simte ostilitate, in loc sa o traiasca o arunca pe celalalt, atribuindu-i aceluia ostilitatea .

Astfel “ea este ostila, ea este rea, agresiva”, cand de fapt persoana care afirma asta are caracteristicile respective.

Destul de des cand criticam pe cineva, criticam de fapt un presupus defect al nostru pe care nu avem curajul sa il recunoastem. In acest fel nu ne acceptam de fapt propriile noastre parti intunecate.

Mie mi s-a intamplat destul de des sa traiesc astfel de acuzatii. Am fost buna si mi s-a spus ca sunt “rea”,  nu am fost geloasa si mi s-a spus ca sunt “geloasa”. Mi-a fost greu sa inteleg, insa cu toate astea m-am invinovatit si chiar ma gandeam ca poate am fost asa. Am facut asta doar pentru ca nu mi-am dat seama ca sunt victima unei agresiuni verbale sau  violente psihologice, una dintre cele mai grele si greu de sters agresiuni.

 Foarte frecvent intalnim parteneri care il acuza pe celalalt “sigur ai pe cineva”, cand de fapt el poate are pe cineva sau poate el isi doreste asta. Astfel acuzatiile pe care ti le aduce cineva si nu fac parte din tine, lucrurile pe care iti spune ca tu le-ai facut, de fapt el le face sau isi doreste sa le faca.

Aici de fapt voiam sa ajung, la agresiunea verbala sau violenta psihologica.

Simti ca nu te mai respecta?

Te simti manipulata?

Iti face anumite promisiuni pe care nu si le respecta si de care nu isi mai aduce aminte?

Este nervos, irascibil, agresiv aparent fara motiv?

Cu toate ca relatia aparent merge bine, simti ca “ai un nod in gat”, senzatie de pumnal in inima”?

Sentimentele tale sunt confuze?

 

Simti ca este o persoana duala? Nu te mai simti iubita? Simti ca ceva nu este in regula? Vezi cu fiecare zi ca el se schimba din ce in ce mai mult? Intr-o zi spune una, iar in cealalta zi se schimba si spune altceva, iar daca ii aduci aminte nu recunoaste sau nu isi mai aduce aminte ca a spus sau ti-a promis acel lucru. Sau mai pe romaneste spune “eu nu am spus asa ceva!”

Imbini iubirea cu ura?

Nu mai stii ce simti?

In relatie aparent totul este normal, cand de fapt nimic nu merge?

Esti agitata?

Nu mai stii ce sa crezi?

Daca se intampla toate cele mentionate insemna ca esti victima unei agresiuni verbale sau psihologice. Motivele pentru care se intampla asta sunt multiple. Poate esti inselala si cauta motive de cearta, se poate sa fie manipulat de catre cineva sau exista posibilitatea ca el la randul lui sa fi trecut prin asta, relatia nu mai este dorita de el si nu stie cum sa iti comunice. Daca simti ca partenerul se comporta ca un masochist cel mai bine este sa rupi legatura cu el definitiv, in caz contrar tot acest scenariu cu care s-a obisnuit va continua si mai tare. Ti-a prins punctele slabe, stie unde sa actioneze si in final te vei simti doborata.

Ce este agresivitatea verbala sau violenta psihologica?

 

De regula partenerele sunt cele care sunt supuse la violenta psihologica sau agresivitate verbala. Este un gen de molestare care nu lasa urme, comparative cu violenta fizica, insa revenirea persoanei poate dura foarte mult.

De regula cei care isi supun partenerii la astfel de tratamente in public afieaza o anumita imagine, iar in particular el poate deveni foarte diferit. Izbucnirile de manie sau subminarea subtila, indiferenta rece sau aerele de superioritate, sarcasmul sau retinerea tacuta, constrangerea manipulatoare sau pretentiile irationale sunt fenomene obisnuite.

Multe personae supuse la agresivitate verbala sau violenta psihologica incearca de regula orice cale de abordare pentru a-si imbunatati relatia cum ar fi ignorarea, explicarea, rugamintea, consilierea individuala, incercarea de a trai cat mai individual posibil, satisfacerea propriilor nevoi, renuntarea la a “cere prea mult”, renuntarea la orice pretentie si incercarea de a deveni mai intelegatoare. Nimic nu functioneaza in acest caz, iar dinamica relatiei este un mister.

 

Daca de regula cauti raspunsuri la intrebari de genul: “cum poti prezenta lucrurile astfel ca el sa inteleaga?”, “cum se face ca auzi lucruri pe care el pretinde ca el nu le-a spus niciodata?”, “ de ce oare simti ceea ce el spune ca nu ar trebui sa simti?” esti clar victima lui, esti agresata verbal.  Reactioneaza si chiar daca te confrunti cu “frica de pierdere a iubirii” nu te vei confrunta cu “teama pierderii de sine”.

Abuzul verbal sau psihologic are la baza idea de control, care poate fi deschis sau pe “fata” sau inchis, acoperit mereu definit “innebunitor”.

Intr-o relatie abuziva, agresorul neaga abuzul si de regula acesta are loc in spatele usilor inchise.

Agresorul ai partenera sa par a trai in realitati diferite si ambii sunt incapabili sa recunoasca lumea celuilalt.

Jignirea este cea mai cunoscuta forma de abuz verbal, usor de recunoscut. Insa cum se face ca de cele mai multe ori el se manifesta ascuns? Pentru ca abuzul este folosit in mod discret, el devine cu timpul tot mai intens.

Superioritatea, injosirea, umilirea, desconsiderarea, dominarea, contrazicerea, silirea, manipularea, criticismul si intimidarea sunt alte forme ale abuzului verbal. In momentul in care sunt folosite intr-o relatie si negate de autor, apare confuzia.

Abuzul verbal poate fi deschis, o forma de furie indreptata catre partenera, sub forma unui atac de genul “esti prea sensibila” si disimulat sau ascuns ca in cazul formularii “nu stiu despre ce vorbesti” cand de fapt persoana stie .

Abuzul verbal ascuns este distructiv din cauza naturii sale indirecte, considerat “innebunitor”, caz in care partenera nu se confrunta cu nimic concret. Ce trebuie sa faca este sa aiba incredere in propria-i experienta, si oricat de dureros ar fi sa recunoasca si sa accepte ca agresorul nu o iubeste, nu o apreciaza si nu o respecta.

Abuzul verbal este o forma de agresiune, in care agresorul nu este provocat de partenera sa. El poate nega constient sau inconstient ceea ce face. Responsabilitatea recunoasteii abuzului ii revine partenerei agresorului. Apar de regula dificultati, pentru ca partenera este manipulata sa se indoiasca de sentimentele sale. De exemplu daca partenera ii spune agresorului “m-am simti prost cand ai spus asta”, el in loc de a o intelege si de ai raspunde adecvat, el ii va respinge sentimentele si le va trata ca fiind nejustificate spunand ceva de genul “ nu stiu despre ce vorbesti, esti prea sensiblia”. Agresorul ridiculizeaza  ceea ce spune partenera sarcastic, iar daca e ea protesteaza el ii poate spune ca fost o gluma.

La baza agresivitatii verbale sta puterea de dominare, care ucide spiritul. Puterea pesonala a celui agresat este cea care are la baza reciprocitatea si colaborarea.

Abuzul verbal nu tine cont de perceptiile victimei, submineaza, iar in final cel agresat ajunge sa isi piarda stima de sine. De regula partenerul agresat isi da seama ca ceva nu este in regula, cu toate astea invata sa tolereze abuzul si astfel ajunge “tapul ispasitor” in relatie.

Agresorii ajung sa sustina ca de exemplu: “tu esti vonovata de tot ceea ce se intampla”, “din cauza ta te-am inselat, tu m-ai impins”, insa motivele sunt cu totul altele decat cele pe care le credem noi.

 

Profiul agresorului

Caracteristicile agresorului sunt foarte diferite, unele dintre ele fiind foarte dificil de recunoscut. El poate sa-si agreseze partenera cu acuzatii foarte furioase, descriindu-se in acelasi timp ca o persoana deloc pretentioasa. Agresorul verbal poate fi:

• Iritabil, gata sa-si acuze partenera pentru propriile sale izbucniri sau actiuni;
• Imprevizibil, furios, patetic, nereceptiv la sentimentele si punctele de vedere alte partenerei;
• Fara caldura si empatie, inclinat sa controleze;
• Tacut si necomunicativ in particular sau pretentios si certaret;
• Competitiv fata de partener, morocanos, gelos, critic;
• rapid in razgandiri si puneri la punct, manipulator, exploziv, ostil;
• nedispus sa isi exprime sentimentele.

Agresorul nu cauta reciprocitatea, ci doar incearca sa controleze si sa domine, putind fi foarte schimbator incat partenera isi pierde echilibrul. Partenera poate avea doar iluzia unei relatii autentice, unei relatii care practice nu exista.

Cum invatam sa devenim agresori?

De regula astfel de persoane in copilarie au fost controlati prin folosirea gresita a puterii de dominare asupra sa, ceea ce ii creeaza o suferinta extrema. Daca acest copil devine adult, fara sa fi depasit durerea experientei repective, va perpetua folosirea gresita a puterii la maturitate, devenind astfel toxic ori otravitor fata de ceilalti.

In copilarie a crescut sub influenta puterii de dominare si impunerii. Sentimentele sale nu au fost recunoscute si nici acceptate. Nu a avut intelegere si nici compasiune din partea cuiva, iar in lipsa unei astfel de persoane a ajuns la concluzia ca “nu a existat nimic in neregula”, iar daca a fost asa sentimentele lui de suferinta “nu ar trebui sa existe”, incetand sa le mai simta. Le-a interzis accesul in sfera constienta nestiind ca sufera, in aceste fel inchizand usa unei parti din sine insusi. A devenit un agresor, asemeni celor din copilaria sa, un adept al abuzului verbal. Neavand posibilitatea sa isi recunoasca sentimentele, suferintele, el nu a putut trece prin experienta empatiei si compasiunii. Adult fiind se simte indreptatit in privinta comportamentului sau agresiv si nu-i intelege efectele, actionand sub impulsul sentimentelor reprimate. Se simt nejutorati, iar sentimentele din copilarie care “nu trebuie sa existe” si “nu trebuie simtite se manifesta exterior. Nu stie ce inseamna compasiunea si empatia, fara de care agresorul nu poate fi sensibil la durerea partenerei.

Tot ceea ce face este datorita sentimentelor reprimate din copilarie, al facand altcuiva ceea ce lui i s-a facut in copilarie. Deoarece el nu poate simti sentimentele, trebuie sa le exercite asupra altcuiva.

Nevoia lui de a tine la distanta durerea care “nu trebuie sa existe” il face sa caute puterea de dominare, impunerea si superioritatea.

 

Cum devenim persoane agresate?

Peroanele agresate se bazeaza pe puterea personala, care nu are nevoie de invinsi si invingatori, de oameni care domina si de altii care supun si care nu solicita impunerea propriei vointe asupra altuia. Ea se bazeaza pe reciprocitate si colaborare.

Partenera agresata este conditionata de familia din care se trage, de educatia di de relatiile ei. Acesta conditionare o face sa creada ca partenerul se comporta rational cu ea, conditionare care incepe devreme in copilarie prin formule care ii sunt adresate, ca: “nu ai de ce sa te plangi”, “stiu ca ii simti lispa si o doresti dar nu pot sa ti-o ofer”. Astfel copilul invata devreme sa-si planga mai degraba pierderile decat sa creda ca irationalul “nu ai de ce sa te plangi” este rational, real si logic.

Partenera este invatata din copilaria sa nu aiba incredere in sentimentele ei, iar puterea pe care au exercitau adultii asupra ei era folosita gresit. Supunerea, puterea de dominare si abuzul verbal erau prezente. Sentimentele ei nu puteau fi acceptate si justificate. Tatal era nervos, neimplicat in cresterea ei, absent sau indiferent. Un factor responsabil de patrunderea ei in acesta realitate este faptul ca in copilarie existase cineva care ii aratase simpatie si intelegere fata de experienta ei, usurandu-i constientizarea faptului ca ea sufera. Pentru ea adultii atotputernici nu greseau, iar in ochii ei erau un fel de zei, astfel ea ajungea sa creada ca ceva nu este in regula cu ea, cu felul in care se exprima, impresia pe care o facea celorlalti, sau poate cu sentimentele ei si cu perceperea realitatii insesi. Asftel a pornit in viata cu o stima de sine scazuta. Stiind ca sufera putea astfel sa simta compasiune si empatie fata de altii, cautand compasiune si intelegere. Singurul lucru pe care nu il stia era motivul pentru care suferea. Credea ca cel care o iubeste nu ar fi atat de suparat si nu ar tipa la ea decat daca nu ar fi ceva in neregula cu ea.

Victima abuzului este invatata ca desi sufera nu este justificat sa sa simta asa si ca responsabilitatea ii apartine. In copilarie ea a fost crescuta astfel incat ea sa nu isi inteleaga sentimentele si astfel ea sa nu isi dea seama de adevar.

Partenera agresata il crede pe agresor cand isi neaga abuzul, devine frustrata si derutata, char si atunci cand cauta solutii. Incapabila sa ajunga la clarificare si intelegere, ea devine confuza. Astfel daca partenerul ei nu minte, nu greseste, daca ea intelege gresit lucrurile inseamna ca “ceva nu este in regula cu ea”. Astfel indoilelile din copilarie ies la suprafata, pastrandu-si obisnuita sa auda lucruri care ar putea sa-i dezvaluie care sunt greseala si motivul suferintei ei.

Persoanele agresate nu tolereaza deprecierea altei persoane deoarece considera ca se depreciaza pe ei. Sunt persoane sigure pe ele si nu au nevoie sa isi exercite puterea de dominare asupra altei persoane.

Cum este relatia cu un agresor?

Iluzia lor de putere exista atata timp cat exista un “altul” asupra caruia sa-si exercite putera, singurul tip de putere pe care il cunosc. Agresorul este orientat catre control si dominare, este un tip de putere furata. Este ca si cum daca nu ai avea pe cineva asupra caruia sa iti exerciti puterea, nu ai deloc putere.

In mod obisnuit agresorul “se teme sa nu fie sufocat de celalalt”, “ se teme sa nu fie dominat”. Puterea lui de dominare il face sa fie ostil, iar daca partenera ii cere sa se schimbe, el va deveni rezitent, spunand ceva de genul “pot sa spun ce vreau”.

In relatie isi evita sentimentele de neputinta prin dominarea si contolarea partenerului, nu admite sa fie manipulat si contolat, iar daca ar face-o ar ajunge sa sa confunte cu propriile-i sentimente.

Agresorii verbali resping caldura si deschiderea partenerei, pentru ca acestea sunt calitati de care se teme. Delcaratiile sale de dragoste sunt in contrast cu lucrurile jignitoare pe care le spune.

Sunt foarte dominatori, dificili doar ocazional, dar foarte manipulatori, unii putand fi foarte singuratici. Sunt foarte dificil de recunoscut. De regula se descriu invers fata de felul in care ii recunoaste partenera. Se implica in activitati cu alti barbati precum vanatoarea sau alte sporturi.

Nu se gandesc la durerea pe care o provoaca prin abuzul lor, negand abuzul care poate deruta victima modificandu-i perceptiile, plaseaza partenerul in inferioritate.

In sinea sa este un neputincios, incercand sa obtina ceea ce doreste prin mijloace indirecte si perfide. Cand agresorul isi revarsa furia asupra partenerei, el se descarca de tensiune pe care o simte din cauza lipsei de putere personala, astfel partenera se simte rau iar el se simte bine.

Ositlitatea agresorului poate fi exprimata deschis sau inchis, isi poate arata mania frecvent sau poate sa nu si-o arate niciodata, preferand sa-si manipuleze sis a-si controleze subtil partenera. Crede ca da dovada de bunavointa, insa el nu o intelege

Relatia cu un agressor este foarte dificila. Nu isi stabilesc planuri commune pe care sa le discute impreuna, planuri pentru weekend de exemplu, deoarece aceasta insemna colaborare si reciprocitate. Nici macar in planurile de viitor nu se ajunge la un acord comun.

Partenerul agresat petrece timp incercand sa afle ce se intampla. Agresorii blocheaza discutiile pentru ca nu vor sa vorbeasca cu partenerele pe picior de egalitate, impiedica posibilitatea de sprijin reciproc si planificare comuna. Problema lor este ca nu vor sa isi accepte partenerul ca pe egalul lor.

Consecinte ale abuzului

Abuzul poate avea consecinte dezastuoase asupra spiritului. Cel agresat ramane cu un sentiment de rau si de rana sufleteasca, ce nu dispare nicodata. Inchide usa comunicarii si intimitatii in relatie care este cheia  unei relatii. Agresorul nu poate sa-si controleze partenera si sa fie in acelasi timp intim cu ea. Intimitatea lipseste daca nu exista egalitate, parteneriat, bunavointa si reciprocitate.

Partenera unui agresor nu stie cum sa se simta sustinuta si apreciata, simtind mai degraba o lipsa de interes  si neintelegere.

Desi cel abuzat simte ca ceva nu este in regula si ca partenerul este irational o face sa nu rupa relatia. Ajunge chiar sa accepte abuzul si sa traiasaca intr-o realitate unde este invinuita de mutilarea propriului sau spirit. Isi pierde increderea in sine si stima de sine fara sa isi dea seama.

Partenera agresorului poate trece prin:

• Neincredere in propria ei spontaneitate si pierderea entuziasmului;
• Stare de incordare, tendinta de a fi mereu in “garda”, incertitudine, ingrijorarea ca nu este ceva in regula cu ea;
• Pierderea increderii in sine, o stare de indoiala care se accentueaza, o voce critica interioara, ingrijorarea ca nu este fericita desi ar trebui sa fie;
• Nelinistea sau teama de a nu innebuni, senzatia ca timpul trece si ea pierde ceva;
• Dorinte de a nu mai fi asa cum este “prea sensibila si pretentioasa”;
• Ezitare in asi accepta perceptiile si a trage concluzii, dorinta sa scape sau sa fuga;
• Neincredere in relatiile viitoare;

 

Abuzul inlatura vitalitatea si modifica realitatea. Partenera agresata crede despre agresor ca este corect si onest si pentru ca nu intelege motinvele pentru care se intampla asta ea traieste cu speranta si se agata de acele vremuri cand totul era normal, crezand ca in timp nu vor mai exista atatea suparari. Ea poate crede ca agresorul o iubeste deoarece acesta face un gest simbolic cum ar fi cadouri, complimente sau ii ofera o masa buna. Toate acestea sporesc starea de confuzie. Daca nu exista nimeni care sa-i valideze perceptiile, ea poate ramane si sa se indoiasca de sine insusi, cu teama de a nu spune si face ceva gresit sau de a fi spontana, este ezitanta, ingrijorata de faptul ca este ceva in neregula cu ea.

Cand agresorii isi cearta partenera se descrie pe el insusi. Partenerii agresati trec cu vederea propria suferinta si ezita sa ajunga la vreo concluzie fiind optimisti asteptandu-se la mai bine, crezand ca ea este cea care nu este in stare sa-l inteleaga pe el. Incercarile partenerilor de a imbunatati relatia duc la aparitia dificultatilor. Cu cat partenera incearca se apropie de el cu atat el devine mai rece si mai dominator, mai retras, minimalizeaza eforturile in scopul de adeveni dominator si superior, furios si ostil.

Foloseste exprestii ca: “tu esti tot timpul nemultumita”, “faci din tantar armasar”,  “intelegi totul gresit”, lucru care-i creeaza partenerei o adevarata stare de “innebunire.

In relatie fara sa isi dea seama sunt considerate responsabile pentru calitatea relatiei lor, pentru lipsa se intelegere a celui care o agreseaza sau pentru ca l-a infuriat din neatentie. De asemenea poate fi considerata responsabila pentru felul in care comunica cat si pentru felul in care sunt primite vorbele ei la fel cum poare fi trasa la raspundere pentru mania lui, fiindca el si-o exprima prin izbucniri acuzatoare.

Partenera poate sa isi exprime afectiunea prin impartirea bucuriilor si placerilor, insa intr-o relatie abuziva agresorul poate fi furios cand partenera crede ca el ar trebui sa fie incantat. Indiferenta, criticismul, lipsa de respect a agresorului sunt resimtite de catre partenera ca un fel de respingere, sugerandu-i ca este inacceptabila sau fara valoare, alimentandu-i confuzia si nesiguranta.

Partenera agresorului spera ca in timp relatia ei se va imbunatati, ca el o va intelege pe ea si ca relatia lor se va imbunatati. Incapacitatea agresorului de a o accepta , indiferenta sau temperamental sau schimbator o imping de la speranta la dezamagire.

Agresorul nu este capabil de intelegere empatica pe care o cere iubirea si relatia dintre doua persoane.

Cum sa iti dai seama ca esti vicima unei violente psihologice?

 

Pentru a te trezi la realitatea este foarte importat in primul rand sa devii constienta de propriile sentimente, sa iti clarifici gandurile. Urmatoarele intrebari sunt foarte sugestive:

1. Cat de des esti suparata in legatura cu ceea ce ti se spune sau nu ti se spune?
2. Ce se petrece in viata ta in acest moment?
3. Sunt si altii de fata?
4. Esti de obicei singura cu partenerul?
5. Ce simti cand apare un incident suparator cu partenerul?
6. Te simt confuza, surprinsa, ranita, frustrata, subapreciata, amenintata?
7. Cum reactionezi?

 

Ce inseamna o relatie sanatoasa?

Intr-o relatie sanatoasa intre doi adulti o persoana nu tipa, nu il umilieste si nu il raneste pe celalalt pentru ca astfel are loc incalcarea demnitatii personale, pe care cel care o comite cu greu o poate sterge.

Impacarea dupa o cearta, intelegerea reciproca, starea de intimitate sunt respinse de agresor, deoarece sunt lucruri pe care el nu le cunoaste. O relatie sanatoasa iti ofera siguranta si respecul celulalt.

Intr-o relatia sanatoasa exista bunavointa, care inseamna caldura si onestitate, este preocuparea pentru binele celuilalt, odata cu dorinta puternica de a-l intelege. A iubi inseamna apropiere fata de celalalt cu intentia de a ajunge la intelegere si respect reciproc.

Ce ai de facut?

Daca relatia este la inceput poti alege sa-i pui capat imediat. Decide ce vei accepta si nu ce nu vei accepta de la partener, informandu-l despre deciziile tale. Evalueaza ce merge si ce nu merge in relatia ta, devenind in acelasi timp constienta de nevoile tale nesatisfacute in privinta legaturii si a intimitatii dar si de dreptul tau de a fi tratata cu amabilitate, respect, demnitate si empatie.

Stabillirea limitelor si solicitarea schimbarii sunt foarte dificile, insa odata ce iti recunosti nevoile si drepturile acest lucru devine foarte usor de realizat. Asa iti poti da seama daca exista posibilitatea unei relatii sanatoase, nefiind nevoita sa accepti comportamentul partenerului tau. In acest fel iti stabilesti granitele si iti protejezi integritatea ca individ.

Pentru o mai mare claritate este foarte importanta acceptarea propriilor perceptii si sentimente, a propriei realitati, astfel castigand claritate, stima de sine si independenta.

Cu toate ca agresorul va nega vehement abuzul sau el este perfect constient. La fel cum violatorul stie ce face in ascuns, la fel si agresorul verbal stie. Pentru a se schimba el are nevoie sa isi recunoasca abuzul, sa renunte la atitudinea de negare si sa incerce sa isi rezolve problemele care l-au determinat sa aiba o neoie atat de mare de a se impune si de a-si domina partenera.

Daca partenera abuzata se loveste de rezistente din partea agresorului in vederea schimbarii ea trebuie sa paraseasca relatia abuziva in care se afla, sa se protejeze si sa descopere modalitati prin care sa-si hraneasca spiritul vietii si centrul finite sale.

Intreaba-te:

1. Partenerul iti imbogateste viata?
2. Iti aduce bucurie?
3. Simti ca ai o legatura reala cu el?
4. Ganditi in acelasi fel si impartasiti aceleasi visuri?
5. Iti arata bunavointa?

 

Abuzul verbal este un semn de imaturitate emotionala, ascunde slabiciuni si lipsa de putere persoanala si responsabilitate.

NICI O FIINTA UMANA NU ARE DREPTUL SA FACA ASTA ALTCUIVA!!!

Unii agresori se simt victoriosi si triumfatori de parca ar fi castigat o victorie ranindu-si partenerele.

 

Cum sa te refaci dupa ce ai fost abuzata?

 

Recunoasterea abuzului si integrarea lui ca realitate inseamna deja intrarea in procesul de refacere. Eliberarea de mediul abuziv presupune luarea masurilor necesare pentru a-ti consolida stima fata de propria persoana ati imbunatati calitatea vietii.

Refacerea in urma nui abuz verbal iti ofera ocazia de ati accepta toate sentimentele si de ati recunoaste autenticitatea. Esti prima persoana care le recunoaste, le accepta si care stie ca nu sunt gresite.

Apeleaza la un consilier psihologic, pentru ca abuzul verbal chiar daca nu lasa urme fizice, cele psihologice nu sunt de trecut cu veredea.

Cauta sa ai o viata organizata cu principii constante. Recunoaste ca toate schimbarile implica o doza de stres si fa tot posibilul sa te dezvolti si sa ai grija de tine. Concentreaza-te asupra prezentului si foloseste toata energia disponibila pentru a te iubi si a avea grija de tine insati. O atitudine materna include spiritul iubirii si acceptarii propriei persoane, a sentimentelor, ideilor, creativitatii tale si a copilului din tine.

Pe drumul regasirii de tine poti realiza faptul ca ai fost o victima. Poate fi dureros, dar daca te simti rusinata trebuie sa realizezi ca este vorba de rusinea agresorului pe care ai preluat-o. Recunoscand realitatea lui ,separata de a ta iti poti da seama cui ii apartine rusinea. Mentinerea concentrarii si implicarii in prezent sunt esentiale.

In momentul in care ai parcurs un drum pe calea refacerii dupa abuz poti incepe o relatie noua. Lectia oferita si invatata iti ofera posibilitatea sa faci o disctinctie clara intre realitatea ta si cea a gresorului si poti avea incredere ca esti capabila sa percepi cea mai mica aluzie abuziva.

In timp ce parcurgi drumul refacerii este posibil sa iti descoperi noi talente, aptitudini si sa ai alte perceptii despre propria persoana, poti incerca sentimente la care nu te-ai asteptat vreodata. Daca renunti la iluzia unei relatii adevarate si te impaci cu pierderea unui vis, poti descoperi ca te va indurera pierderea a tot ceea ce nu ai avut, a tot ceea ce ti-a lipsit. Spiritul infloreste cand este liber si ingrijit.

Supararea si mahnirea in urma pierderii consta in regasirea spirituala. In viata  lucrurile dupa care plangem sunt acelea pe care nu le-am avut.

Mahnirea reprezinta perceperea constineta si realizarea a ceea ce spiritul stie deja, devenind contienti de valoarea spiritului nostru, iar prin deplangerea pierderii ne refacem asftel incat sa integram acea valoare, fiinta noastra reintregindu-se.

Cand victima unui abuz verbal intelege ca nu a fost iubita ci doar contolata, ea deplange lipsa dragostei, deoarece stie ca merita sa fie iubita. Prin acest process ea dobandeste stima de sine, stiind ca merita dragoste si respect.

Este dificil si greu de inteles ca cel caruia ii daruiesti inima ta ajunge sa te agreseze verbal si spihologic. I-ai dat mana iar el ti-o frange, i-ai dat inima iar el ti-o omoara. Nu este vina lor, asta au fost invatati sa faca si asta stiu. Ura fata de ei poate fi inlocuita cu compasiunea, pentru ca asta ar trebui sa simtim fata de ei, doar compasiune si intelegere.

Ce trist sa traiesti o viata si sa nu stii ca poti oferi iubire si mai ales ca poti primi!!!

Ce trist ca e sa nu stii ca in viata fericirea consta in a iubi si a primi iubire, cel mai inaltator sentiment!!!

Cu drag

Nicoleta leahu

Posted on January 24, 2011 - by Nicoleta Leahu

Ce ne impiedica sa avem o relatie?

Te intrebi care sunt motivele pentru care nu poti avea o relatie? De ce nu poti fi fericit? De ce oamenii vin si pleaca la fel de repede cum intra in viata ta? Care sunt motivele pentru care esti nefericit?

Incontinuu cauti fericirea, in fiecare zi iti doresti linistea si astepti ca ea sa ti-o aduca cineva…altcineva.

Fara un partener te simti gol,  te simti jumatate. La noi circula „zvonul” ala ca avem vevoie sa ne gasim jumatatea…oare? Cat adevar exista in acest fel de a gandi?

Aud foarte des in jurul meu „vreau sa imi gasesc jumatatea”. Asta inseamna ca noi suntem o jumatate de om, corpul nostru exista doar pe jumatate. Isi imagineaza cineva cat de usor ne putem programa in acest fel?

Zilele trecute am auzit despre o poveste de dragoste care s-a sfarsit rau. El a facut tot ce a putut ca relatia sa functioneze. A muncit, a invesitit, a incercat sa faca in asa fel incat partenera sa nu duca lipsa de nimic. Ba chiar pentru a putea face asta a plecat sa lucreze afara din tara.

Toata agoniseala lui era depusa in contul ei. Avea incredere ca ea gestioneaza cinstit contul din banca. Nu mare i-a fost surpriza cand el a revenit in tara si banii si bunurile in care el a investit bani, sentimente, efort nu mai existau. Asa i-a spus ea si pe langa asta l-a anuntat ca relatia lor a luat sfarsit deoarece ea a intalnit pe altcineva.

Socat si-a luat bagajul si s-a indreptat catre el, jumatatea care se credea. Si de atunci sunt aproape doi ani, timp in care incearca din rasputeri sa isi faca o relatie. Nu merge, nu poate avea o relatie. Nu reuseste sa stea nimeni langa el, nu se poate implica, nu poate iubi, nu se poate darui. Cauta neincetat fericirea si linistea, insa ea intarzie sa apara.

S-a oprit un moment in loc si si-a pus aceasta intrebare „de ce nu pot avea o relatie?” Buna intrebare…a sosit timpul sa te intrebi, poate este cel mai bun moment, cel mai potrvit.

Ce fel de programe ne facem cand suferim?

Exista o vorba,  din nou spun asta. Creierul nostru ne conduce in felul in care il programam, pentru ca el este asemeni unul computer. Noi ii dam comanda, facem clik pe mouse si el face ce ii spunem noi.

In momentul in care suferim dupa o dezamagire, fara sa ne dam seama ne formam diverse convingeri.

„Niciodata nu voi mai iubi”
„Niciodata nu ma voi mai deschide in fata cuiva”
„Toate femeile sunt curve”
„Toti barbatii sunt niste porci”
„Nimeni nu merita nimic”
„Daca iubesti suferi”
„Nu voi mai da la nimeni nimic”

…si lista poate continua. Cat de familiare ne sunt astfel de convingeri? Le stim foarte bine si chiar pe dinafara.

Ai trecut printr-o despartire dureroasa?
Ai suferit?
Ai fost dezamagit?

Este momentul sa te opresti o clipa si sa iti pui intrebarea „ ce am gandit?”, „cum m-am programat”?

Suferinta doare al dracului de tare. Te face sa spui si sa faci lucruri de care nu credeai ca vei fi in stare. Gandurile sunt atat de multe si curg foarte usor. Setea de razbunare te macina in fiecare clipa si la fel ca si programele pe care ti le faci si acestea cauti sa le pui in aplicare.

Ele iti vor ghida viata pana in momentul in care ajungi sa iti pui intrebarea „ de ce nu pot avea o relatie?”.

Ce ar trebui sa intelegem?

Viata nu este asa cum noi o vedem in filme. Adica cei doi se indragostesc, se iubesc si traiesc fericiti pana la adanci batraneti fericiti fara sa fie tulburati de griji, certuri, dezamagiri. Viata insemna si altceva.

Atunci cand intram intr-o relatie ne ne asteptam ca ea va fi vesnica. Cum putem gandi asta? Nu spun ca nu exista aceasta posibilitate, insa realitatea din jurul nostru ne arata ca nu este asa.

Din dorinta de a fi fericiti nu vedem realitatea. O relatie nu insemna doar a fi fericit. O relatie presupune si faptul ca putem fi nefericiti, ca ne vom certa, ca vom suferi. Viata in relatia de cuplu nu este doar „roz” cum suntem inclinati sa credem.

Un alt lucru pe care ar trebui sa il luam in considerare este acela ca relatia pe care o incepem s-ar putea sa aiba si sfarsit, asa cum ea are un inceput. Adica unul dintre cei doi s-ar putea sa aiba la un moment dat alte nevoi. Si-ar putea schimba felul de a fi, felul in care priveste viata, chiar si optiunile in ceea ce ne priveste.

Cand vin astfel de momente, cine suntem noi sa-i spunem ce sa faca? Este el proprietatea noastra? Avem noi dreptul asupra vietii sale? Ne transformam in coducatori de vieti?
Suntem conducatorii propriilor vieti, propriilor nevoii. Atunci cand incercam sa il determinam pe celalalt sa ne satisfaca nevoile e ca si cum i-am spune ce sa manance, cum sa sa imbrace si ce sa faca in viata.

Cine stie mai bine decat noi insine care ne sunt nevoile? Cine stie mai bine decat noi insine de ce avem nevoie si cand?

Iubesti? Daca da, lasa-l sa faca ce doreste, lasa-l sa merga in de directie doreste si cu cine vrea, lasa-l liber pentru ca asta este adevarata iubire. Daca iubesti pe cineva il lasi liber.

Iubirea pentru celalalt inseamna si iubire de sine. Daca te iubesti pe tine faci exact ce ai nevoie si cand e vorba de partener este la fel, cei care fac ce isi doresc si simt se iubesc pe ei. Poti intelege asta? Atunci cand vei intelege vei reusi sa treci la un alt nivel, vei intelege ce este iubirea adevarata, vei iubi cu adevarat.

Ce inseamna a iubi?

Unii poate vor crede ca inseamna sa uiti de tine si da unul din semtimentele care ne domina este acela ca „uitam pentru o clipa sau o perioada de noi”. Insa vine un moment cand ar trebui sa ne intoarcem catre noi. Multe persoane spun ceva de genul „i-am data tot, cum a putut sa plece?”.

I-am dat sufletul meu, viata mea, timpul meu, banii mei, tot ce aaveam mai bun si? Ce datorie avea fata de tine? Care a fost motivul pentru care i-ai dat? Ai dat pentru ca ai iubit, insa nimeni nu te opreste ca iti iei inapoi ce ai dat atunci cand nu primesti nimic inapoi.

Cauta sa te opresti si sa te intrebi pentru ce dai? Si ce te tine sa stai acolo daca nu primesti nimic in schimb? Ai dat si asta inseamna ca stii sa iubesti, ca stii sa daruiesti, ca esti capabil de iubire…insa intrebarea care se pune este „cel caruia ii dai merita ce ai tu de oferit?”. Eu stiu ca atunci cand fac ceva am un scop, ma astept la un rezultat. Ce ai obtinut? Care sunt rezultatele?

Este foarte frumos sa oferi, sa stii sa faci asta insa intr-o relatie este bine sa te asiguri ca cel de langa tine merita. Poate la inceput a meritat, insa daca simti ca intuitia iti trimte semnale, nu le ignora. A iubi nu inseamna sa dai dovada de naivitate. Asigura-te ca cel caruia ii oferi merita!!!

De ce? Pentru ca de regula cel care investeste cel mai mult sufera atunci cand o relatie se termina.

Deci, asigura-te ce cel caruia ii oferi este potrvit pentru tine, ca stie sa aprecieze ce primeste, ca asa cum stie el iti raspunde, in felul lui, in ritmul lui.

„Ne simteam asa de bine”, „ a fost asa de frumos”, „ ce mult ne iubeam”. A fost…e trecut, in trecut era asa. Opreste-te pentru o clipa si traieste prezentul. Cum e? Ce s-a schimbat?  Asta este una dintre cele mai mai greseli, sa traim trecutul si sa ne legam de el, sa ne hranim cum el. Era, a fost, eram…totul e doar in trecut.

Daca prezentul nu iti raspunde nevoii tale, daca partenerul nu mai este ce a fost si impicit relatia ta, cauta-ti puterea interioara si spune ce te doare, ce vrei. Daca relatia nu te mai multumeste ai curajul sa declari asta.

Centreaza-te pe tine si priveste obiectiv situatia. Nu trai si nu te hrani cu sperante ilizorii „ de genul „va fi, va veni, vom face, poate daca fac asta, daca fac cealalta va fi bine”. Asa nu faci decat sa traiesti in viitor. Ce iti ofera prezentul asta este tot ceea ce conteaza!!!

Noi traim ca si cum ne-am afla intr-o barca. Si ce facem cand ne aflam intr-o barca? Cautam sa ne mentinem echilibrul, cautam sa plutim, vaslim si ne asiguram ca plutim cat mai mult.

Avem grija ca barca sa stea cat mai mult pe linia de plutire, nu ne asezam mai mult pe dreapta sau pe stanga pentru ca atunci ea si-ar pierde ecilibrul. Asa este si in viata, avem nevoie de echilibru pentru a supravietui, pentru a fi fericiti si impliniti si cel mai important, avem nevoie de o destinatie.

Naufragiezi, cauta sa iti restabilesti coordonatele, cauta sa ajungi la destinatia stabilita. Asta se intampla doar daca pleci in calatoria numita viata fara cele necesare, fara scopuri, fara obiective, fara limite. Asta se intampla cand te lasi pe baza cuiva, cand viata ta pluteste asemeni unei nave ratacite care poate candva va ajuge la destinatia dorita, in functie de valuri.

Vrei sa ai o relatie?

Dezamagirile de determina sa ne programam. Si daca ai ajuns sa iti pui intrebarea de ce nu poti avea o relatie? Afla ca nimic nu este intamplator. Ai ajuns sa iti pui aceasta intrebare tocmai pentru ca acum este momentul.

Cum poti avea o relatie?

Multi dintre noi dupa ce ce o relatie se termina nu ne luam lectiile de care avem nevoie pentru a merge mai departe. In loc sa ne oprim o clipa sa ne intrebam „unde am gresit” sau „ce nu am facut bine” cautam sa aruncam vina pe celalat. Doar el este vinovat, doar el a gresit. Opreste-te ti uita-te la tine!!!

Intreaba-te „ a fost persoana potrivita?”, a meritat ce ai avut tu de oferit?”, „a stiut sa aprecieze?”, ti-a raspuns asteptarilor?”. Fii sincer cu tine si stabileste care au fost motivele pentru care ai stat daca raspunsurile la aceste intrebari nu sunt asa cum stii ca meritai.

Poate cel pentru care suferi o faci degeaba. Cauta sa te intrebi daca motivele pentru care te-ai incapatanat sa stai cu toate ca stiai ca nu iti este bine sunt reale. Nu ai avut temeri, nu ai avut motive ascunse, nu ai avut beneficii pe care le-ai urmarit. Gandeste-te la toate astea si cauta raspunsurile cele mai potivite.

Fa o analiza a relatiei tale. Unii spun ca „ am dat totul”, iar cand intalnesc pe altcineva care poate merita, din cauza ca se programeaza negativ spun „nu mai dau nimic”. Si ce se intampla? Nu vor mai primi nici ei nimic. In viata si in relatii este ca si intr-o afacere.

Daca nu faci bine investitia poti sa ajungi la faliment. Cauta sa te asiguri ca cel de langa tine merita sa primeasca. Fii realist si nu nega ceea ce vezi. Sigur daca cel de langa tine iti da semne ca nu merita investitiile pa care le faci iti va da semnale mai devreme sau mai tarziu.

Asigura-te ca este presoana potrivita si daca nu este asa vei simti, doar trebuie sa iti dai voie sa vezi asta. Daca simti ca lupti pentru a obtine ceva, in ciuda eforturilor tale, mergi mai departe. Asa vei ajunge sa inveti ce inseamna sa te iubesti pe tine, vei simti puterea pe care o ai. Ai curajul de a spune ce simti, declara si cel mai important „da-ti voie sa faci asta”.

Intelege ca nu toti oamenii pe care ii intalnim sunt cei mai potriviti pentru noi si chiar daca la un moment dat ai oferit si nu ai primit ce consideri ca meriti, ce te face sa ramai acolo? Teama de singuratate? Teama ca nu vei mai intalni pe nimeni? Teama ca nu te vei casatori? Ce teama te impinge sa ramani acolo?

Atata timp cat actiunile noastre au in spate o frica, de care noi fugim ne impiedicam sa evoluam. Si care este cea mai mare provocare? Sa intram in frica, sa ne confruntam cu ea si sa intelegem ca poate raspunsul pe care il obtinem nu este cel anticipat. Doar experimentand ne dam voie sa evoluam.

Suferi? Da este normal, dar pana la urma si suferinta este o alegere a noastra. Uneori alegem sa suferim pentru ca daca am renunta la suferinta inseamna sa renuntam si la persoana dupa care suferim. In relatii totul tine de alegerile pe care noi le facem, de programurile pe care noi insine ni le implantam.

Ce este important dupa o dezamagire?

Da-ti voie sa suferi, da-ti voie sa simti tot ce ai nevoie. Stai cu tine si incerca sa te cunosti. Intra in contact cu tine si cu nevoile tale. Constientizeaza-ti temerile si fricile, recunoaste-le.
Nu cauta sa fugi de tine, cautand relatii „pansament”, asteptand sa vine cineva sa te vindece. Tu singur poti face asta, tu te poti vindeca, doar tu si nimeni altcineva.
Fa o analiza a greselilor pe care le-ai facut si evita sa dai vina pe cineva pentru asta. Pana la urma a avea o atitudine matura insemna sa iti asumi responsabilitatea greselilor  si faptelor tale.
Traieste perioada numita „travaliul doliului”. Atunci cand pierzi pe cineva este ca si cum acea persoana a murit in sufletul tau. Chiar daca mai ai sentimente pentru ea, chiar daca simti ca o mai iubesti inca nu te bloca. Decizia rationala de a incheia o relatie nu iti poate bloca sentimentele. Intelege ca daca a plecat din viata ta, il poti iubi chiar daca este departe de tine. Si cum se spune „iubeste orice dar iubeste” da-ti si tie voie sa faci asta.
Evita sa faci programe negative la adresa viitorului tau partener. Gandeste raional si logic. Daca in ciuda eforturilor tale el sau ea nu a meritat ce ai avut tu de oferit, inseamna ca nu a fost potrvit pentru tine.

Sigur exista cineva care va sti sa primeaca ce ai tu de oferit, trebuie doar sa iti dai seama de asta. Sunt atatia oameni pe lumea asta, si de ce ne-am opri la cel care nu ne merita?

Cauta sa te inconjori de oameni asemeni tie, oameni care te inteleg nu oameni care te critita, care iti spun ce sa faci si cum sa faci. Si mai mult de atat, ai grija pe viitor ce partener iti alegi. Priveste obiectiv situatia si chiar daca esti tentat sa intri intr-o relatie intreaba-te daca cel de langa tine te merita. Daca da, stai langa el, atat cat iti este bine.

Cineva ma intreba cum sa faca sa devina mai puternica? Cum? Pai lucrurile stau cam asa. Atunci cand stii care sunt nevoile tale, cand tii ce vrei si unde vrei sa ajungi, cand actionezi conform nevoilor tale, ai putere. Asta inseamna sa fii puternica, sa actionezi nu doar sa reactionezi.

Nu iubi cu limita, ofera celor care merita, alege, experimenteaza, inlatura fricile intrand in ele, investeste insa asigura-te ca vei obine beneficii, intelege ca o relatie poate avea inceput, la fel cum poate avea un sfarsit.

Iubeste-te pe tine, iar daca nu faci asta cauta sa incepi sa o faci. Accepta ca ce cel de langa tine nu este proprietatea ta si lasa-l liber. Accepta ca nevoile noastre se schimba mereu.

Afla cine esti tu, intra in contact cu tine si recunoaste-ti greselile. Invata lectiile si intra in noua relatie cu ele invatate. Accepta ca in viata totul este relativ si ca implinirea vine in momentul in care doar tu te simti implinit cu adevarat, cand ti-ai stabilit destinatia si iti cunosti limitele.

Accepta realitatea, accepta sa s-a terminat, accepta ca ai nevoie sa traiesti…poate langa alticineva?

Ai intrebari? Nelamuriri? Te astept sa dezbatem impreuna aces subiect amplu si uneori de neinteles pentru unii dintre noi.

Cu drag
Nicoleta Leahu