Posted on May 10, 2010 - by Nico
Cum sa te comporti cu soacra
Prima femeie pe care o iubeste un barbat este mama lui si cea care il va influenta tot restul vietii, la care cauta si de la care obtine protectie.
De regula mamele in cazul in care nu au avut un sot potrivit, vor vedea in propriul fiu posibilitatea de a-l modela asa cum doreste ea investind in el planurile si idealurile pe care tatal nu le-a indeplinit
Crezi ca esti femeia vietii lui?
Te inseli amarnic. Pentru barbati prima femeie si cea mai importanta din viata lui este mama lui.
Gospodina desavarsita care ii prepara mancaruri gustoase, care are grija de el asa cum nimeni nu va avea grija nicodata…cel putin asa crede ea.
Relatia dintre cei doi este profunda si indestructibila, motiv pentru care ea va ajunge sa urasca idea ca o alta femeie ar putea sa i-l fure pe fiul ei de langa ea.
La el gaseste alinare, lui i se confeseaza, el este aliatul impotriva tatalui. Il creste in asa fel incat el devine modelul ei de barbat…l-ar vrea pentru ea.
Faptul ca el te duce deja in casa parintilor lui o pune deja pe mama soacra in alerta. Daca iti mai face si cadouri, te alinta in fata ei, daca el iti ofera ceea ce ea nu a avut din partea lui fii convinsa ca razboiul dintre voi deja a inceput.
Iti arata bunavointa, este amabila, nu stie cum sa iti mai intre in gratii, iti gateste si se bucura ca are o “fata”.
Poate experienta celor din jur te-a invatat ca nu este bine sa fii prietena cu soacra, cu toate astea este greu sa eviti contactul cu ea.
O crezi ca are intentii bune, incerci sa o integrezi, sa o consideri o buna prietena si aliata…greseala. Te va dezamagi… fara sa isi dea seama sau intentionat iti va sabota relatia.
Chiar daca isi doreste nepoti, chiar daca vrea ca fiul ei sa se casatoreasca spera ca totusi asta sa nu se intample. Il saboteasa si il manipuleaza pana isi atinge scopul, dupa care savureaza victoria iar tu vei suferi.
Daca pana atunci viata in preajma lor si cu ei era o adevarata lupta de putere, cand tu nu mai esti se instaleaza linistea si fii convinsa ca va lupta pentru asta.
Lucrurile stau cam asa. Se bucura ca fiul ei care de mult timp era singur ca si-a gasit o fata pe masura lui. Te primesc cu drag, nu mai stiu ce sa iti puna pe masa, te strang in brate, te alinta ca si pe copilul lui, insa atentie mare te analizeaza pana in maduva oaselor si dupa ce pleci comentariile la adresa ta nu se mai termina.
Nu vezi ce par are? E vopsita, are unghiile facute rosii, doar curvele arata asa!
Iti dai seama ce culori poarta, pai ce astea sunt culori de haine pe care sa le poarte o femeie serioasa?
Pai la varsta ei normal ca vrea sa se marite, sa ni-l ia pe copilul nostru de acasa!
Il manipuleaza, ca de are ea studii si stie ea cum sa manipuleze un barbat!
Cine stie cum l-a cucerit? Poate poarta lenjerii din alea rosii cum am vazut ca fac alea pe la televizor.
Daca in cazul in care stii sa gatesti si poate ca unele mancaruri le faci mai bine decat ea iti si spune: “pai stii copilul meu nu mai mananca acasa ca tu faci mancare mai buna!” Cum suna asta? Normal a concurenta.
Se simte amenintata, se simte doborata si razboiul incepe. Simte ca relatia dintre tine si copilasul ei este una seriosa, ca el te iubeste si poate urmeaza pasul cel mare.
Iti pune in fata chestii foarte subtile ca sa te prinzi. Te sugestioneaza si te manipuleaza pana isi atinge scopul.
Se plange de copilul ei care este foarte stresat si ca “ar fi bine sa il lasi in pace, toata lumea este cu gura pe el, nu mai rezista”. Apoi iti introduce una de ramai masca “ce atatea discutii cand nu ai de unde sa stii ca vei ramane cu el? Normal ca ea stie mai bine, stie ce face.
Iti vorbeste despre fosta, cum era, ce facea,, ti-o aduce in discutie si cateodata iti mai si spune pe numele ei. Iti vorbeste despre ea, uneori de bine, alteori de rau. “Pai cucoana voia ca fiul meu sa-i cumpere masina” sau “ea voia sa se mute cu el”. Eu stau si ma intreb “pai nu este normal?”, daca asa zice de ea oare de mine ce zice?”. Cum sa o cred ca mie imi vrea binele?
Daca o deranja idea ca el sa se mute cu ea, cum ar fi de accord sa se mute cu mine?
Cand te vede respiratia ei se accelereaza, ai senzatia ca a urcat 10 etaje, oare de ce te intrebi? De ce a devenit asa agitata? Pai de ce, normal ca ii provoci agitatie, o ameninti si simte ca ii plesneste capul. Ai devenit o amenintare pentru ea.
Vrea ca fiul ei sa se casatoreasca, vrea copii insa cu toate astea te saboteaza. Discuti cu ea, ii spui sa nu-si mai streseze fiul cu casatoria ca asta il face sa o respinga si mai tare, insa ea nu cedeaza. Stie ca nu este bine, desi i-ai spus insa ea isi continua ritualul.
I te destainui, ii spui anumite lucruri pe care le faceti sau ce planuri aveti, ea isi ia lectia si discuta cu el. Discutiile pe care tu le ai nu i le dezvalui partenerului tau, insa ea face asta cu siguranta.
Tu o vrei aproape, ea te vrea departe, tu il vrei pe el, ea il vrea pe el…lupta.
Te intreaba cand ii faci un nepot, ii spui cam cand, insa daca vorbesti despre asta iti spune ca nu este inca timpul. Atunci stai si te intrebi “de fapt ce vrea?”.Dupa un timp apar contradictiile si stai si te intrebi ce se intampla.
Nu reuseste singura sa duca lupta, si-l ia pe tata socru aliat si atunci te trezesti pusa la pamant.
Te evalueaza, te eticheteaza, iar in final cedezi. Vorba aia “cand sunt doi puterea creste”.
Ai vrut o relatie, ai avut-o, ai vrut sa te casatoresti, uita, ai vrut sa faci copii, uita, ai vrut sa fii prientena cu soacra, asta ai avut.
Nu au cum sa vada intentiile tale pozitive, nu au cum sa creada ca tu iubesti sincer, nu au cum sa te vada ca tu esti buna cand ei stiu ce fac, nu au cum sa creada ca tu vei fi buna pentru el cand ei nu au fost.
Le iei copilul, punctul lor de sprijin. Nu va mai locui cu ei, ci cu tine. Ii apuca tristetea, disperarea, cauta solutii, chiar cu pretul de a-i face rau copilului.
Chiar ii si spun “pai ce ea este mai importanta decat familia ta?” nu ii spun direct ca vor sa locuiasca impreuna in continuare, eventual se plang “iar pleci si ne lasi singuri?”. Fac pe victimele, pai nu este asta cursul firesc al lucrurilor?
Cum oare pasarile sunt capabile sa-si lase puii sa plece din cuib? Au ele mai multa minte decat oamenii?
De ce se intampla asta?
De cele mai multe ori mamele prefera sa doarma cu fii lor, iar tatal este mutat in sufragerie. Se implica prea mult in viata fiului comparativ cu tatal, iar relatia devine una de dependenta. Mai tarziu se implica in viata lui influentandu-i deciziile.
Din dorinta de a-i face mult bine, ii intarzie maturizarea. Se mira de ce cand baiatul vrea sa plece la casa lui se simt abandonate. Acesta este momentul cand incep santajul emotional de genul “dragul mamei dar tu nu ma mai iubesti?”, “cum poti sa te muti cu ea?”, “eu de ce te-am facut?”, “cine ve avea grija de noi?”, “putem sta impreuna, ne faci si noua o camera in casa ta, nu ne trebuie mai mult”
Ce ai de facut?
In primul rand trebuie sa fii convinsa ca indiferent de ceea ce faci pentru ei nu vei fi niciodata buna. Poti accepta invitatiile familiei lui, insa in primul rand trebuie sa te asiguri ca ai in buzunar cateva stategii.
Fii convinsa de faptul ca niciodata nu vei putea sa ocupi locul mamei lui in inima lui si nici ca vei putea sa o elimini din viata lui. Ceea ce poti face este sa o suporti asa cum este pastrand o distanta potrivita.
Partenerul tau este in dificultate, undeva la mijloc, indiferent de pasiunea dintre voi.
In cazul in care nu te intelegi cu ea, ea va face totul sa il convinga ca tu nu esti persoana potrivita pentru el si va interveni intre voi.
Ea il cunoaste mai bine decat tine, stie cum sa il ia si cum sa il convinga de anumite lucruri, caz in care devine foarte periculoasa pentru fericirea ta.
Exista o vorba care spune cam asa ”fa-te prieten cu dracu pana treci puntea”, cam asa trebuie sa procedezi cu ea.
Incearca sa ai o atitudine decenta in fata ei, punand accentul pe simplitate. Cauta sa ai un stil vestimentar modest, curat, si elegant, evitand fustele mini, decolteurile generoase sau incaltamintea seducatoare.
Daca esti invitata la ei in casa, evita discutiile in contradictoriu, adaptandu-te in functie de subiect. Cauta sa porti discutii despre subiecte care pe ei ii pasioneaza. Evita sa fii falsa, ci doar diplomata pentru ca daca devii certareata si combativa ce vei obtine din partea lor nu este decat ca vei fi considerata o persoana ingamfata.
Comporta-te intr-un mod care lor le face placere, pana cand iti vei atinge scopul.
A fi invitata in casa viitorilor tai socri si a te duce cu mana goala reprezinta o jignire pentru ei. Cauta sa le duci de fiecare data cate ceva, de regula ceva simplu pentru ca daca te duci cu ceva costisitor te vor considera risipitoare.
Cand mergi la el in casa, evita sa faci sex. Fii convinsa ca vor sta cu urechile ciulite sa auda si cel mai mic zgomot. Poti merge la el, insa pana cand data nuntii nu este stabilita nu este indicat sa stai cu el. Doar asa te pot lua drept o fata buna, o adevarata candidata pentru a deveni sotia fiului lor.
Incerca sa vorbesti cat mai mult despre copii pentru ca ar putea fi singurele fiinte pe care ea ar putea sa-i iubeasca mai mult ca si pe copii ei. Daca discuti despre casatorie cu ea, evita sa vorbesti despre detalii legate de ceremonie, haine, rochii, ci doar despre copii.
Daca faci asta ea deja incepe sa isi imagineze ca tine in brate un copilas care va semana cu iubitul ei fiu, retraind clipe in care era mamica si care i-au adus bucurie.
In cazul in care viitoare ta soacra este o gospodina desavarsita, cauta sa ii ceri parerea despre feluri de mancare, cum le face si ce face de sunt atat de gustoase, laud-o, in acest fel fii convinsa ca o vei cuceri.
Evita sa devii prietena cu soacra, nu exita asa ceva, cum ai putea de exemplu sa-i spui unei soacre cum faci sex cu fiul ei asa cum faci cu o buna prietena? Exclus!
Incearca sa fii detasata de ea si foarte diplomata, amabila si concilianta, insa niciodata prea mult la dispozitia ei si foarte implicata in relatia dintre voi.
Evita sa ai lucruri in comun cu ea, altfel spus cu cat stai mai departe de ea cu atat va fi mai bine. Sunt cazuri in care iti spune ca vrea sa va cunoasteti mai bine, ca tu esti ca si fiica ei, uita, nu are cum sa fie asa. De fapt in spatele acestei bunavointe de regula ea unelteste impotriva ta.
Te tine aproape, te interogheaza, te manipuleaza pana isi atinge scopul. Binenteles ca sunt si soacre bune si bine intentionate, insa trebuie sa ai un adevarat radar pentru a le detecta. Multe dintre ele uita ca au fost si ele la un moment dat in aceeasi situatie, ca au avut de luptat, insa ritualul continua.
Unele dintre ele poate au avut o fata care a trecut prin aceleasi situatii. Nu se lasa, continua sa faca ceea ce au vazut, ceea ce stiu. Actioneaza doar spre binele lor, scopul lor este mai important…
Cu drag
Nicoleta Leahu
Pentru mai multe informatii vizitati si siteul www.relatiidecuplu.com
http://www.relatiidecuplu.com/index.php/familie/121-cum-ne-transformam-dupa-casatorie
17 Comments
We'd love to hear yours!
Leave a Reply
Here's your chance to speak.
-
Abonează-te la newsletter
-
-
Despre mine
-
Parteneri
Visit My Website
May 10, 2010
Permalink
Daniela C. said:
Ei bine eu am trait o asemenea poveste. Nu mi-a devenit soacra, dar de fiecare data si-a bagat coada. Nu s-a lasat pana cand nu ne-a desparit. O mama posesiva, geloasa, mult prea dependenta de baiatul ei, cu idei absurde si cereri pe masura. Nu m-a placut niciodata si cu toate ca “stia” ca eu si baiatul ei eram intr-o relatie, cu chiu cu vai m-a primit la ei in casa, motiv pentru care nici vizitele nu au fost prae dese. Mereu imi spunea ca nu are nimic cu mine, ca asa este ea. Chiar daca personal nu a avut nimic sa imi reprosze, l-a manipulat in asa fel incat, eu sa par personajul negativ si nu ea. Pur si simplu nu accepta ca baiatul ei poate fi fericit. Suna dur ce spun dar, in timpul relatiei noastre, si in putinele dati in care am “avut placerea” sa o vad, am simtit si am vazut in privirea ei, ca pentru ea baiatul ei este genul de barbat pe care nu l-a avut niciodata. Exact cum ai spus si tu, nimic din ce faci nu e bine, ba esti nu stiu cum, ba nu faci bine aia ba ailalta. Drept dovada si astazi are aceeasi atitudine fata de viata personala a fiului ei, nu conteaza cu cine este, daca tine sau nu la ea, pentru ea este o “oarecare” si nimic mai mult. Toata lumea este fericita mai cu seama ea, daca baiatul ei se intoarce in final acasa.
Si acum te intreb eu draga Nicoleta, cum sa ai o relatie cand din umbra mama te saboteaza, cand el iti spune dezinvolt ca nu are ce face, asta e situatia trebuie sa o acceptam asa cum e,spune-mi tu????
Eu am trait o astfel de poveste, a fostun adevarat cosmar, nici el nu a fost usa de biserica, dar si ea mi-a facut zile fripte si intr-un final am renuntat.
Eu si acum ma intreb cum ar fi trebuit sa procedez sa il scot din transa ei, pentru ca, pe moment imi dadea dreptate, dar odata revenit in acel mediu toxic si nociv, familiar pentru el, o asculta cu sfintenie????
Minunat articol Nicoleta, felicitari,
O zi minunata iti doresc.
Visit My Website
May 10, 2010
Permalink
Sandy said:
Foarte tari articolele tale..si..totodata constructive.Ceea ce ai scris mai sus..pot spune ca am trait in proportzie de 95%..fara sa exagerez.Ideea e ca atunci cand o vezi ca e ok..cu tine..ca se poarta frumos…te baga in seama…nu te mai potzi gandi in substrat..chiar nu poti fi rece,o spun din experientza.Am avut foarte mult de suferit din cz unei..”soacre”…si eram doar un copil aveam 18 ani,si mi-a facut viatza un iad….in fata prietenilor..ma lauda..era numai lapte si miere,ii mai scapau “injectii”..pe care doar eu le pricepeam…cand eram doar noi…nici nu-mi spunea pe nume…imi spunea pe numele fostei lui.Mi-a fost foarte greu..pt ca el era prima mea dragoste..si ea usor usor…a reusit sa ne desparta…in conditiile in care eu chiar nu am stiu cum sa ma port,sa actionez…desi vedeam cum incet incet…relatia se macina.Te pup si astept cu interes..urmatoarele articole.
Visit My Website
May 11, 2010
Permalink
Kharisma 525 said:
Complimente pentru articol!!! Uneori TREBUIE sa invatam sa ne comportam k nurori…si nu k prietene…k doar are un nume,soacra nu prietena… Deschideti ochii dak vreti sa traiti bine!!!
Visit My Website
May 12, 2010
Permalink
Nicol said:
Buna ziua, sunt noua pe acest blog, am probleme in relatia cu prietenul meu si as dori sa va trimit un mesaj privat, daca se poate. Cu stima Nicol
Visit My Website
May 17, 2010
Permalink
Nicoleta Leahu said:
@Daniela C
Draga mea, uita de lupta cu soacra. In fata ei trebuie sa afisezi un anumit comportament care ei sa-i placa.IN cazul in care intre soacra si fiu exista o relatie normala, lucrurile se aranjeaza de la sine, insa daca relatia este una disfunctionala lupta se duce la nesfarsit. Tu ar fi trebuit sa te concentrezi pe relatia ta cu el, iar lupta sa i-o lasi lui. De fapt partenerul este cel care trebuie sa lupte cu ea, sa se rupa de familie. Daca el nu face asta, relatia se distruge.
@Nicol
Poti sa imi scrii pe adresa relatiidecuplu@yahoo.com
Astept cu drag intrebarile tale.
Visit My Website
May 17, 2010
Permalink
Neira said:
Iti citesc de mult timp articolele si in mare parte ai dreptate, expui ideile intr-un mod cat se poate de plauzibil, dar cu articolul asta mi se pare ca ai exagerat. Generalizarile pe care le-ai facut nu cred ca isi au rostul. poate exista cazuri ca cele de mai sus, dar nu cred ca sunt universale. Eu una am o soacra foarte ok, se poarta frumos cu mine, dar nu excesiv de prietenos, intotdeauna pastreaza o distanta pe care o apreciez pt ca nu e falsa. Nu s-a bagat niciodata in relatia noastra, cand ne intalnim radem, glumim, vorbim vrute si nevrute. Bineinteles ca este si meritul sotului meu care a stiut sa le impuna parintilor lui o anumita distanta vis-a-vis de relatia noastra, asa cum este normal. Suntem de 4 ani impreuna si pot sa spun ca nimic nu s-a schimbat, ba chiar tin tot mai mult la parintii lui si simt ca si ei tin la mine ca la copilul lor. Deci se poate si asa
Visit My Website
May 17, 2010
Permalink
Nico said:
@Neira
Ma bucur si sunt fericita sa aud ca mai sunt si astfel de soacre. Exista si stiu si eu, doar ca sincer majoritatea celor din jurul meu au probleme cu ele. Cum bine ai spus si tu sotul tau a stiut sa puna niste limite intre voi si ei, lucru care este normal. Aveti granite, aveti limite de asta merge bine. Fiecare isi stie locul. Eu vorbeam in articol despre viitoarele soacre. Fii fericita, faci parte dintr-o familie normala. Ma bucur sa primesc comentarii pozitive legate de soacre.
Visit My Website
May 29, 2010
Permalink
mishulika said:
daca as fi femeie, nu mi-as dori sa ma casatoresc cu un barbat a carui mama se comporta ca soacra descrisa de tine … pana cand nu isi termina terapia si se separa complet de parintii dependenti – fizic si apoi si de cei din capul lui
Pentru ca asemenea soacra nu poate educa si creste un fiu sanatos si echilibrat.
Visit My Website
May 29, 2010
Permalink
mishulika said:
Comporta-te intr-un mod care lor le face placere, pana cand iti vei atinge scopul.
Draga Nicoleta, eu ma insor cu sotul – cu barbatul – cu baiatul lor, dar NU CU EI.
nu vad nici un motiv (parerea mea) pentru care sa ma “adaptez” la realitatea lor bolnava si sa incerc sa le castig…. acceptarea/aprobarea.
daca barbatul meu – sotul – fiul lor are vreo problema – atunci ar face bine sa si-o rezolve.
De obicei o femeie sanatoasa isi doreste langa ea un barbat nu un pampalau – “baiatul mamii” care inca sta agatat pierdut in fusta maicasii si nu e in stare se sa descurce singur.
Sunt subiectiv, stiu, si asta e ceea ce cred eu ca ar fi cel mai bine pt mine.
Visit My Website
May 29, 2010
Permalink
Nico said:
@mishulika
Draga mea, ma bucur ca esti asa hotarata si pt ca gandesti asa. Insa nu toate femeile au puterea pe care o ai tu. De regula situatia pe care au am relalat-o este foarte des intalnita. Pana relatia nu este oficializata ele tind intotdeauna sa creada ca stiu ce este mai bine pentru copilasii lor. Un barbat puternic are puterea de a se rupe, insa multi sunt la mijloc. Renunta la partenera si fac ceam mai mare greseala. Acestea sunt genul de familii in care granitele nu exsita, lucru care este deosebit de nociv pentru viitorul cuplu. Felicitari pentru modul tau de a gandi, insa vreau sa te intreb ce ai face daca l-ai iubi atat de mult incat nu ai putea sa renunti la el?
Cu drag
Visit My Website
May 29, 2010
Permalink
mishulika said:
Draga mea Nicoleta,
Eu sunt cea mai importanta persoana din viata mea.
Dar daca nu sunt si nu ma iubesc si nu ma accept atunci nu as putea sa renunt la el.
Si daca nu renunt, ar insemna sa ma complac traind o dependenta grava, intro relatie foarte neautentica si plina de proiectii si asteptari neimplinite.
Ar insemna sa simt o frica coplesitoare de a fi abandonata, respinsa.
Ar insemna sa nu imi inteleg sentimentele proprii, sa nu ma simt intreaga si sa imi definesc identitatea prin relatia cu celalalt.
Un astfel de barbat nu m-ar iubi cu adevarat, e dragoste falsa, iluzorie.
Daca nu as putea renunta as trai inconstient intro astfel de relatie ipocrita, plina de jocuri de manipulare.
Daca mi-as da seama ce e cu mine, m-as schimba, l-as ajuta sa se schimbe si daca nu poate, as renunta si as pleca.
Cat despre el… el a primit in loc de dragoste doar desconsiderare, parazitare, invadare si dragoste CONDITIONATA.
Dar daca l-as iubi ATAT de MULT, as fi oarba, as trai intro realitate plina de fantezie, as ignora ceea ce exista, nu as vedea nimic din toate astea si as adapta realul la imaginarul din capul meu. Cam schizo, nu ?
Visit My Website
May 29, 2010
Permalink
mishulika said:
Si pentru ca deja m-am “aprins” pe subiectul asta si tu ai un blog despre relatii de cuplu, te invit sa observam de ce fac romanii copii.
Am plecat de la “cliseele” atat de adevarat mentionate de tine foarte clar:
- dragul mamei dar tu nu ma mai iubesti?
- cum poti sa te muti cu ea?
- eu de ce te-am facut?
- cine ve avea grija de noi?
Deci sa vedem motivele pentru care romanii se decid să facă copii.
Hai, vrei ?
Visit My Website
May 30, 2010
Permalink
Nico said:
@mishulica
Imi place de tine…ce bine ar fi sa fie toate femeile ca tine. Ma gandesc ca ai trait intr-o familie sanatoasa, lucru de care nu au parte foarte multi dintre noi.
Uite o sa propun un subiect de disctie pe tema propusa de tine pe forumul stitlultau.com/blog.
Visit My Website
May 30, 2010
Permalink
mishulika said:
Nu vreau sa ma intelegi gresit, asa cum am spus in primul comentariu, mi-as exprimat toate aceste ganduri in ipoteza “daca as fi femeie”
Cel mai greu mi’a fost sa’mi imaginez cum ar fi sa il iubesc atat de mult incat sa nu pot renunta la el prin ochii unei femei “oarbe” de iubire care accepta orice compromis.
Mi-a fost greu pt ca e un scenariu paradoxal si complet opus a tot ce cred si simt eu.
Da, ar fi minunat daca ar gandi toate femeile asa cum gandesc eu. Ar fi si mai minunat daca a gandi si barbatii asa, nu doar femeile.
Si NU, nu am trait intr-o familie sanatoasa, ci dimpotriva.
Asta e si motivul pt care am ajuns sa vad lucrurile astfel: pt ca mi-am reconsiderat pozitia si atitudinea fata de viata, si am am facut’o plecand de la modelul de familie si relatie disfunctionala.
Imi place ce si cum scrii, o sa te mai citesc din cand in cand.
Cu drag,
Mihai.
Visit My Website
February 4, 2011
Permalink
Marie said:
Imi place mult articolul tau, cred ca ai foarte mare dreptate si nu stiu de ce nu am cautat ceva asemanator cand am acceptat sa ma mut cu viitorii socrii.
Am fost copil si imi dau seama ca si parintii mei la fel, pentru ca au fost de acord.
Cred ca sunt un caz fericit totusi, pana acum.
Prietenul meu a vazut cine sunt, ce stiu sa fac si vorbele ei sunt de prisos, deoarece el m-a urmat atunci cand eu am decis sa plec.
Sfatul meu pentru toate femeile terorizate de soacre ar fi sa nu stea sa sufere,sa isi ia viata in propriile maini si s-ar putea sa aiba surprize pozitive.
Visit My Website
February 5, 2011
Permalink
nicoleta_leahu said:
@Marie
Draga mea, bine ai venit. Ma bucur ca ai luat decizia asta. Mai ales e important ca ai sustinerea iubitului tau. Asta conteaza cel mai mult. Te felicit!
Cu drag
Visit My Website
January 19, 2012
Permalink
mary said:
Nu stiu daca a atit de complicat pe cit se vorbeste in articolul respectiv. Sunt nuante cu care nu pre pot fi de acord spre exemplu, cum ca relatia dintre nora si soacra nu va fi niciodata una prietenoasa. Cu siguranta ca sunt si astfel de cazuri, dar nu trebuie sa generalizam.